www.didactic.ro

[emil]

Ce fel de învăţare promovăm prin examene ?


Comunicat al grupului de reflecţie, iniţiativă şi consultanţă FOCUS EDUCAŢIA

Recentele hotărâri ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, legate de evaluarea la nivel naţional a elevilor (Testare Naţională şi Bacalaureat) provoacă îngrijorări profunde în lumea specialiştilor şi a profesorilor. ÃŽn consecinţă, tragem un semnal de alarmă, arătând câteva dintre consecinţele noii metodologicii privind evaluarea prin examene naţionale, care prevede publicarea pe Internet, la începutul lunii ianuarie 2007, a tuturor variantelor de subiecte din care, ulterior, va fi aleasă, pentru fiecare disciplină, o variantă care va deveni subiect de examen.
ÃŽn primul rând, o astfel de metodologie favorizează memorarea, încurajează învăţarea reproductivă şi nu facilitează formarea de competenţe şi atitudini, aşa cum este stipulat prin actualul Curriculum Naţional. ÃŽn loc să fie evaluate competenţele şi abilităţile elevilor de a opera cu algoritmi de lucru şi cu concepte specifice unui anumit domeniu, în situaţia dată examenele vor evalua în fapt doar capacitatea de a memora şi a reproduce rezolvarea unui număr de probleme cunoscute dinainte. Creativitatea, gândirea autonomă şi critică, capacitatea de a rezolva probleme – toate, elemente esenţiale ale unui nou mod de a învăţa - vor fi însă puse între paranteze nu doar la examene, ci, printr-un efect de recul, şi în practica didactică.
ÃŽn al doilea rând, acest fapt va avea un efect negativ şi asupra învăţării la clasă, care, cel puţin în anii terminali, va fi cu siguranţă centrată, în al doilea semestru, pe rezolvarea şi memorarea variantelor publicate, neglijându-se acele competenţe, teme şi conţinuturi din programele şcolare care nu se regăsesc în subiectele de examen.
ÃŽn al treilea rând, pentru limba şi literatura română – disciplină obligatorie de examen atât pentru Testarea Naţională, cât şi pentru Bacalaureat -, în care un punct important al programelor şcolare este legat de competenţa elevilor de a descifra, analiza şi interpreta un text la prima vedere, efectele vor fi foarte serioase. ÃŽn situaţia în care textele pe care se vor face aplicaţiile vor fi dinainte cunoscute prin publicarea lor pe Internet, această competenţă esenţială de receptare nu va mai putea fi evaluată şi, prin urmare, nu va mai fi exersată nici la clasă. Acesta este însă doar un exemplu, căci şi programele altor discipline de examen (matematică, istorie, geografie, limbi moderne) vizează cu prioritate formarea de abilităţi şi deprinderi, ceea ce presupune ca elevii să fie capabili să demonstreze că-şi pot folosi cunoştinţele şi competenţele în contexte noi. Evident, acestea nu vor putea fi evaluate câtă vreme situaţiile concrete de aplicare a competenţelor/conţinuturilor vor fi cunoscute dinainte.
Nu în ultimul rând, manualele vor deveni superflue, în măsura în care atât elevii, cât şi profesorii vor deveni interesaţi cu prioritate de acele auxiliare şcolare care le vor oferi rezolvarea subiectelor publicate pe Internet.
Considerăm, în concluzie, că aceste măsuri de schimbare a evaluării nu fac altceva decât să rezolve, eventual, o problemă de suprafaţă, cea legată de administrarea examenelor (şi, implicit, de diminuarea corupţiei). ÃŽn schimb, uitând de problemele de esenţă ale evaluării, ele vor bulversa sistemul de învăţământ într-o manieră dramatică, vor compromite programele şcolare şi manualele în uz, activitatea profesorilor la clasă şi, ce este mai grav, profilul intelectual al elevilor. Un asemenea accent pus pe învăţarea reproductivă poate anula întregul proiect curricular al educaţiei româneşti şi va duce la formarea unor roboţi, învăţaţi să repete mecanic ceea ce le-a dictat profesorul la clasă sau ceea ce au memorat din diversele auxiliare şcolare şi incapabili să aplice cele învăţate în şcoală în contexte noi. Căci, să nu uităm, modul de evaluare influenţează în foarte mare măsură predarea şi învăţarea. ÃŽntrebarea care se pune este: de un astfel de model al învăţării au nevoie tinerii unei ţări care ambiţionează să acceadă în societatea cunoaşterii ?
Pentru îmbunătăţirea, pe fond, a evaluării prin examene naţionale considerăm că este de dorit ca subiectele de examen să fie astfel concepute şi formulate încât ele să descurajeze memorarea şi învăţarea de tip mecanic a unor informaţii/conţinuturi; subiectele trebuie să măsoare în principal competenţele achiziţionate, capacitatea elevilor de a aplica sau de a opera cu informaţiile/conţinuturile abordate în şcoală în contexte noi de aplicare. ÃŽn felul acesta, evaluarea prin examene naţionale va susţine în mai mare măsură Curriculum-ul Naţional, calitatea în educaţie şi reforma reală a învăţământului românesc.
Rugăm de aceea conducerea ministerului să revină asupra metodologiei privind evaluarea, având în vedere alte soluţii de rezolvare a crizei administrative a sistemului, care să nu lezeze interesul elevilor şi finalităţile asumate (prin Curriculum-ul Naţional şi prin Legea ÃŽnvăţământului) ale educaţiei româneşti.

FOCUS EDUCAŢIA
Florentina Sâmihăian
Florin Ioniţă
Liviu Papadima
Octavian Patraşcu
Alexandru Crişan
Mihaela Singer
Carmen Muşat
Gabriel Ivan
[/b]