www.didactic.ro

[profnt]

În perioada 10-16 octombrie a avut loc în Polonia workshopul european Auschwitz and the Holocaust in the context of teaching remembrance in Europe, aflat la a cincia ediţie, organizat de Consiliul Europei şi Ministerul Educaţiei din Polonia, prin programul Pestalozzi (un program al consiliului Europei pentru dezvoltarea profesională a profesorilor şi a altor categorii profesionale implicate în educaţie. Are trei mari arii de activitate: workshopuri europene organizate de statele membre ale Uniunii Europene, seminare europene organizate de Academia Bad Wildbad şi module europene pentru formarea formatorilor).

La acest schimb de experienţă internaţional au participat 20 de profesori din diferite ţări europene (Polonia, Germania, Spania, Georgia, Slovacia, Croatia, Grecia, Cipru). Judeţul Neamţ a fost reprezentat de Mihaela-Cătălina Tărcăoanu, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”. Tematica Holocaustului poate fi considerată o oportunitate pentru a crea o memorie comună europeană.

La deschiderea oficială care a avut loc la Institutul de Istorie al Universităţii Pedagogice din Cracovia au participat dr. Fabienne Regard, expert la Consiliul Europei, Stefania Wilkiel, reprezentantul Ministerului Educaţiei Naţionale din Polonia şi Krystyna Oleksy, directorul Centrului Internaţional pentru Educaţie despre Auschwitz şi Holocaust şi al Muzeului Auschwitz-Birkenau. Timp de două zile au putut fi audiate diferite conferinţe cu o tematică variată: Auschwitz-ul şi Holocaustul în contextul unei memorii europene; Ziua comemorării Holocaustului şi a prevenirii crimelor împotriva comunităţii; Predarea Holocaustului în Polonia. Perspectivă istorică; Rolul siturilor de comemorare şi a muzeelor de istorie pentru educaţie împotriva Holocaustului şi pentru educaţie pentru drepturile omului în Uniunea Europeană. Pentru a conştientiza moştenirea interculturală a Cracoviei au fost de asemenea vizitate: Muzeul Fabrica Schindler, Muzeul Galicia, castelul Wawel, piaţa centrală, sinagoga Remuh, vechiul cimitir evreiesc, Podgórze (fostul ghetou din Cracovia) etc.
Programul workshopului a inclus şi trei zile petrecute la Oswiecim – Auschwitz, http://www.auschwitz.org.pl.

Dacă în dimineaţa primei zile participanţii au putut audia conferinţa Ocupatia germană în Polania – Principii politice şi rasiste ale politicii naziste de exterminare şi realizarea ei în lagărele de concetrare de la Auschwitz, după-amiază au vizitat Auschwitz I. Tot în dupa amiaza zilei de 12 octombrie, participanţii au aflat despre pachetul european pentru profesori "Visită la Auschwitz”, precum şi Cum să pregătească o vizită într-un sit memorial. Oświęcim astăzi - oraşul celor trei perspective este tema unei alte conferinţe. Întâlnirea cea mai emoţionantă a fost însă cea cu un supravieţuitor al lagărului, Kazimierz Smolen.

În următoarele zile au fost vizitate expoziţiile dedicate romilor, ungurilor şi francezilor în Auschwitz I, colecţia de artă de la Auschwitz I realizată de supravieţuitori, precum şi Auschwitz-Birkenau II. Profesorii participanţi au aflat cum să organizeze o vizită înr-un sit memorial în contextul complexităţii istoriei, memoriei şi simbolismului său şi cum să evalueze o vizită cu elevii într-un sit memorial. Viaţa înainte şi după: context educaţional a fost tema colocviului de la Centrul de Studii Evreieşti Auschwitz, iar Rolul şi importanţa ghidului în Muzeul şi situl memorial de la Auschwitz a fost tema ultimei întâlniri (la Auschwitz lucrează 250 de ghizi, iar muzeul poate fi vizitat numai în grupuri însoţite de ghizi).

O vizită la Holocaust ar trebui să trezească întrebări (de exemplu, ce poate fi făcut pentru prevenirea crimelor împotriva comunităţii pentru a nu se mai întâmpla niciodată?) şi nu să furnizeze răspunsuri gata făcute. Chiar dacă participarea la acest workshop a însemnat ratarea interviului pentru Gala premiilor în educaţie, organizată de Fundaţia „Dinu Patriciu” la care am fost finalist la categoria profesorul anului pentru al doilea an consecutiv (zborul cu care trebuia sa ajung pe 16 în ţară a fost anulat din cauza ceţii), a meritat, a fost o experienţă unică, atât pe plan cognitiv, dar mai ales pe plan afectiv.