Eu cred ca in scurt timp, o sa ajungem cu totii sa traim "intr-o lume a noastra" (ma refer la cadrele didactice). Eu am in jurul meu colege care vorbesc singure si si-au cam pierdut memoria. Se spune ca e din cauza stresului. Pai cum sa nu innebunesti in astfel de conditii cum sunt cele din invatamant? Poate dvs, cei care acuzati, nu stiti cum lucram si cum reusim sa supravietuim noi, dascalii, si ce greutati intampinam cu copiii si parintii lor. Cu totii au drepturi, numai tu, dascalul, ai numai obligatii. Cum sa nu dai in balbaiala lucrand in astfel de conditii? Stres, salarii mici, nedreptati, rautati, obraznicii si stiri tot mai rele in ceea ce priveste viitorul invatamantului. Va spun sincer ca m-am titularizat anul trecut si sunt mai stresata decat eram inainte. Am atatea dezamagiri si atatea stresuri in ceea ce priveste cariera didactica, incat ma mir ca mai rezist psihic. Si mai vine si cate un parinte idealist (care poate ca traieste pe picior mare) si asteapta sa fiu mereu zambitoare, bine-dispusa si cu voie-buna pentru copilul lui (cum sa aiba copilul lui un dascal mereu absent???). Stimati parinti, daca nu va convine situatia, faceti o greva si cereti sa fim platiti mai bine si sa ni se ofere conditii mai bune de lucru. Dupa ce o sa le primim, o sa avem chef si de viata. Pana atunci, traim cu totii "intr-o lume a noastra"...
PS Nu cunosc cazul acelei profesoare si nu vreau sa vorbesc in necunostinta de cauza, asa ca nu mi-o luati neaparat personal. Insa am observat ca, de foarte multe ori si pe nedrept suntem acuzati de diferite lucruri. Nu toti oamenii sunt la fel si trebuie sa incercam sa intelegem acest lucru. E foarte usor sa judecam si sa punem eticheta de "anormal" cuiva. Insa termenul de "normal" poate fi diferit pentru fiecare. Pentru unii, anormal este si un om mai retras, sau care nu vede bine...