de betiana » 13 Ian 2009, 22:08
Eu sunt din " epoca vetusta", deci cu multi ani experienta si cu mare daruire pentru ceea ce fac (acest lucru poate fi concretizat prin uimirea unei mamici care s-a prezentat la cabinetul de logopedie cu un copil cu un mutism psihogen si care a ramas uimita ca am reusit dupa 20 minute sa descleztez gura copilului). La inceput de drum, ca psiholog intr-o scoala speciala, am primit o baterie de teste si mi se cereau evaluari ale IQ-ului deficientilor mintali).Dupa un an de testari au ajuns la concluzia ca nu este nevoie de psihologi in scolile speciale, asa ca am fost transferata pe un post de logoped. Nu prea stiam nimic. Nimeni nu m-a ajutat. Am citit si am exersat in fata oglinzii. Numai prin munca continua si prin exercitiu reusesti sa te perfectionezi. Norocul meu este ca mi-au placut si domeniile psihiatriei si neurologiei si de asemenea am avut simtul limbii romane. Mi-au placut si imi plac copiii si am avut noroc sa ajung la inima copiilor, dar si a parintilor.Dar, ca in orice activitate poti sa ai si esecuri. Important este sa nu disperi, sa ai rabdare si cu mult calm si intuitie vei reusi.