Nici pe un minut nu am uitat de didactic.ro! Nu se putea sa uitam. Am avut o comunicare in ziua de 29 august, la restaurantul Magura, unde am amintit despre colaborarea de pe didactic, despre impactul acestui portal, care ne-a adunat, care ne facut sa crestem spiritual. Am construit intreg mesajul meu in exclusivitate din analiza materialelor de pe didactic.ro.Vu multumim, Dl Onea pentru sprijinul Dumneavoastra. Plecaciunile noastre! Sunteti cei mai tari! METAFORA ÎNVĂŢĂTORULUI AFLAT
ÎNTRE PRUTUL CU TRUP RUPT
Cele mai dureroase cucuie provin din căderea pe gânduri… spune poetul Vasile Romanciuc. Căzând pe gânduri şi visând la eventuale cucuie deschidem paginile scrise şi nescrise ale învăţătorului de peste Prut, acel Prut cu trupul rupt – vorba aceluiaşi poet.
Spunând Învăţătorul de peste Prut, gândim la ambele maluri; sperăm să-l asemănăm, încercăm să-l deosebim, visăm să-l construim, ne aventurăm să-l reconstituim…
Speranţa de a-l asemăna are o şansă. Credem că e cea mai simplă teoremă ce se poate demonstra. Pe baza acestor condiţii formulăm cerinţele: doi învăţători din Moldova (cea care are Prutul cu trupul rupt între ea):
Daniela State - învăţătoarea de la Liceul cu Profil de Arte Mihail Berezovschi din Chişinău, mereu căutătoare de idei. Ştie să aprindă scânteia creativităţii, ştie să salte în laboratoare practice pentru ca lecţia să nu fie privită pe geamul clasei, or, clasa să fie geamul vieţii. Pentru Daniela, colega noastră a fi Pedagogul Anului într-o ţară atât de mică cum e Republica Moldova, dar atât de mare spiritual e ca şi cum ai fi poate un prinţ din Levant, căutătorul mistreţului cu colţi de argint. Mistreţul purtând conotaţia idealului căutat se transfigurează în haoticul drum al căutării de materiale, planşe, fişe, cărţi, hărţi, postere şi altele.
Ionel-Cătălin Diaconu, moldoveanul din Bacău, de la şcoala nr. 10, învăţător, redactor, tehnoredactor, webmaster, poet. Ce mai putem adăuga alături de astfel de calităţi, poate doar gândurile sale, care amintesc de o omenie rară: Mărturisesc faptul că sunt mai degrabă orientat spre viitor decât spre trecut, că sunt un pasionat al SF-ului de calitate (a nu se confunda cu filmele cu lasere şi monştri intergalactici), cu profunde implicaţii umane. Pe lângă aceasta am ales să fiu un sfătuitor (sfetnic) al Măriei Sale Copilul, din convingere că e cea mai nobilă misiune pe care o poate avea omul pe pământ, acea de învăţător, asemeni marelui şi unicului Învăţător, Iisus Hristos.
Demonstrarea teoremei se rezumă la un crez pe care îl respectă aceşti doi tineri învăţători, apropiaţi ca vârstă, care încearcă a da sens vieţii:„Doamne, o singură rugăminte am: niciodată să nu mă laşi să fiu mulţumit cu mine însumi.”
Să încercăm a deosebi învăţători dintre ambele maluri ale Prutului. Contrastul prea puţin ne va reuşi, căci culoarea entuziasmului o caracterizează şi pe colega Angela Cutasevici, învăţătoare, grad didactic superior, Liceul Teoretic Gh. Asachi, din or. Chişinău, care ştie să convingă prin fapte că de mic, copilul are un intelect desăvârşit, iar o Conferinţă Municipală a Micilor Cercetători este pe puterea lor. Anunţă doi ani acest lucru, iar cei care participă sub îndrumarea Dumneaei nu au decât să descopere talentele discipolilor săi, iar prin acest fapt să se valorifice pe ei înşişi.
Maricica Popov din Galaţi, învăţătoarea care poartă în suflet culoarea puterii şi a creativităţii. Simte în suflet vârsta de 25 de ani. Acest fapt se datorează elevilor săi. Îmi plac foarte mult copiii!, spune colega noastră Doamna Popov (şi numele îi este de pe celălalt mal al Prutului).
– Îmi plac foarte mult copiii. Altfel nu eram ce sunt! Toate jocurile copilăriei mele erau presărate cu dictări, spectacole, pedepse şi recompense dar se ştie: eu eram pionul principal! Eu eram doamna învăţătoare!
A construi imaginea învăţătorului din Republica Moldova e atât de simplu, încât am putea apela la un nume – Nina Mîndru – învăţătoare, grad didactic superior, gimnaziul Mihai Eminescu, or. Orhei. Pulsul vieţii Dumneaei este într-un pas cu marea meserie. Una din condiţiile spirituale este să fie receptivă la tot ce e nou şi util. Anume este slogane o însoţesc pe Doamna care trăieşte în serios viaţa fiecărui copilaş. Lecţiile Doamnei învăţătoare sunt pline de poveste, iar Dumneaei asumându-şi cele mai dificile roluri: de autor şi de personaj în acelaşi timp.
Atunci când ne dorim să constituim imaginea învăţătorului din România mai simplu nu poate fi decât să ne fi gândit că Aurelia Martin, institutor Şcoala Europeană „Andrei Şaguna”, or. Deva este modelul învăţătorului desăvârşit. Ar face dintr-un lac o Marmara / Şi dintr-un melc, un Sfinx săpat în stâncă. Chiar dacă poetul Ion Minulescu a dedicat gândurile iubitei sale, acestea au o conotaţie perfectă pentru învăţătoarea care a dăruit miilor de colegi din Republica Moldova şi celor din România materiale preţioase. Să ne aducem aminte de icoanele pictate de copii, picturile pe piatră, mărţişoarele deosebite, colecţia de fluturi, sticlele decorative şi altele. Iar un material preţios Lacrima lui Mihai Eminescu - Grigore Vieru, a demonstrat plânsetul şi aspiraţiile comune şi acest exemplu demonstrând că deşi Prutul ne desparte, visele ne sunt aceleaşi.
O mare aventură ar fi să încercăm a deosebi imaginea învăţătorilor dintre două ţări cu aceeaşi istorie, limbă, strămoşi, idealuri, aspiraţii.
Tamara Cerbuşca, învăţătoare, Liceul Teoretic Orizont, din Chişinău prin faptele sale poate face minuni, poate cuceri inimile tuturor, prin propriul exemplu este un model. Consideră că educaţia este o artă pe care poate s-o stăpânească doar cel cu dar. Meditaţiile Dnei Cerbuşca sunt identice prin suflul pentru dreptate a învăţătoarei Munteanu Felicia Şcoala cu Clasele I-VIII, „Axente Sever” Aiud/Alba. Mereu a crezut că educaţia este o artă, aşa cum a şi fost definită cândva. „Cine a schimbat-o în ştiinţă, probabil nu s-a simţit în stare să fie artist”, afirmă colega noastră, drept dovadă ea fiind modelul de artist, cea care a ştiut să-şi deschidă aripile creaţiei devenind învăţătoare şi poetă, învăţătoare şi compozitoare.
Până aici ne-am convins că adevărata identitate a învăţătorului încercăm să o regăsim, bineînţeles în sufletul său. Plecând pe cărări ciudate, Măria Sa găseşte de fiecare dată ieşirea din labirint. Cu creta în mâini, cu abecedarele şi miile de fişe învăţătorul şi cel din republica Moldova şi cel din România îşi pune în fiecare noapte un vis, iar fiece zi o realizare. Aşteaptă cu nerăbdare o ulterioară dreptate, un grad binemeritat, se luptă cu tainele competenţelor, sparge tiparele proiectării, gândindu-se la Măria – Sa copilul şi înţelege foarte bine că adevărata educaţie se petrece în clasă, nu la minister.
Mister, artă, om, rob, împărat, floare, praf? Un cerşetor de cauze materiale? Poate o floare albastră… Iar te-ai cufundat în stele / Şi în nori şi-n ceruri nalte? /De nu m-ai uita încalte, / Sufletul vieţii mele.
Romel Bârjoveanu, învăţătorul din Piatra Neamţ, învăţătorul meu la maturitate trăieşte acum pe aceeaşi ulicioară cu prima mea învăţătoare, Elena Bistriceanu din Chişinău, care a plecat grabnic din această lume… Probabil că au deschis o şcoală privată a lor, acolo în rai, căci o educaţie aleasă ne-au dat nouă celor care azi răspândim lumina în lume. Şi te-ai dus, dulce minune, S-a murit iubirea noastră / Floare-albastra! floare-albastra!... Totuşi este trist în lume!
Marele poet Mihai Eminescu avea să scrie poemul Pe aceeaşi ulicioară poate tocmai despre învăţătorul dintre Prut şi Prut: Pe aceeaşi ulicioară / Bate luna în fereşti, /Numai tu de după gratii /Vecinic nu te mai iveşti!
Ne lăsăm gândurile să facă acum cucuie de la aceste versuri… Căci pe aceeaşi ulicioară trăiesc învăţătorul clujean Vasile Flueraş şi chișinăuianca Stela Baltag de la Liceul Teoretic Ion Creangă; neobositul, creativul, entuziastul, institutor Claudiu Purcel, din Arad şi harnica Viorica Morcov, din or. Chişinău, Liceul Teoretic G. Călinescu şi alţii. Şi luni şi ani vor trece, şi nopţi ori zile, iar cei care stau de veghe la gândurile copiilor vor rămâne statornici purtătorii de cuvânt ai omeniei.
dr. Mariana Marin