www.didactic.ro

[nickoleta85]

Bine v-am gasit!

Sunt noua pe didactica, de aceea imi cer scuze daca nu am deschis topicul unde trebuie!

As avea o rugaminte la cei mai specializati in pedagogie.

Nu sunt parinte si nici profesor ca atare, dar am o mica problema de natura didactica. De astazi am inceput sa fac engleza cu un nepotel de 7 ani, care a terminat deja clasa I. Referitor la asta as avea doua lucruri de intrtebat:

1. Cum il fac sa fie atent?
Cred ca voi avea ceva probleme in privinta aceasta, pt ca baietelul nu ma stie ca fiind o persoana cu o oarecare autoritate asupra lui si nu prea imi acorda atentie. Primele 15-20 min au fost cat de cat ok, apoi ... Stiu ca e normal sa se plictiseasca, dar timp de macar o jumatate de ora trebuie sa fie un mod in care sa pot sa-l acaparez cumva. Am folosit niste worksheet-uri destul de atragatoare pt el, dar... Este si putin cam rasfatat, nu foarte mult, dar este. Credeti ca as putea sa fac cumva sa fie atent? Ar ajuta daca ar fi si mama lui de fata in timpul lectiilor?

2. Scrierea si pronuntia in engleza.
Nu stiu daca am inceput bine cu el. Am facut intai partile corpului. L-am pus sa scrie cuvintele asa cum se scriu, apoi transcrierea fonetica. Nu transcriere standard, mi s-a parut cam complicat sa il pun sa faca semnele necesare. Acum problema este ca am observat ca face confuzie intre scriere si pronuntie. M-am gandit ca poate ar fi mai bine sa fac la inceput numai pronuntie, dar nu mi se pare convenabil pe termen lung. L-am pus sa si scrie cuvintele, apoi sa le pronunte si sa scrie apoi asa cum a pronuntat pt a repeta acasa. Mama lui nu cunoaste limba si nu poate sa repete altfel decat de pe hartie. Nu are cu cine sa faca conversatie decat cu mine.

Nu ma pricep la pedagogie si este prima oara cand ajut pe cineva la engleza, desi eu o cunosc foarte bine. E totusi greu sa o predau unui copil care abia a invatat sa scrie si sa citeasca.

Daca cunoasteti o metoda anume prin care as putea sa il invat in acelasi timp si scrierea si pronuntia, fara ca el sa le confunde, va rog dati-mi o mana de ajutor! Un sfat, un link, orice.

Va multumesc mult!!!!

[oana1964]

va dau o parere, dar pana la urma dv. faceti asa cum credeti ca vi se potriveste.
1. am fost si eu pusa odata in aceeasi situatie, de a face pregatire cu un nepot de varsta mica si am constatat ca nu este indicat sa faca engleza cu o ruda, pt. ca va cunoaste, si nu va sta atent si cuminte pe parcursul sedintei. da, prezenta mamei sau a bunicii poate fi salutara.

2. personal consider ca este foarte prematur sa-l invatati deodata si sa scrie. cateva saptamani ar trebui sa abordati doar latura orala, pronuntia, sa stie cuvinte care desemneaza animale de casa, ghiozdanul si ce contine el, sa stie sa numere pana la 10, sa spuna cum il cheama si cati ani are, sa spuna ce are in ghiozdan, cum se spune la tabla, banca, clasa, elev, scoala, curtea scolii, etc. asadar propozitii foarte simple, formate din 4,5 cuvinte maximum. sa stie culorile, saluturile.

Daca doriti, dupa 3-4 saptamani puteti sa ii cumparati cartea si caietul de exercitii pentru cl. I-a de la ed. Aramis, care are o bogata oferta pentru cei mici in materie de invatare a lb. engleze.

http://www.edituraaramis.ro/search.php? ... rch&page=3

in acest link aveti pag. a 3-a din cele 5 sau 6 cu carti pentru lb. engleza.

succes!

[nickoleta85]

Vă mulţumesc mult pentru răspunsuri. Cu siguranţă îmi vor fi de mare ajutor.

Mâine am a doua şedinţă cu piticul şi deja hotărâsem să încep cu ceea ce vrea el. Nu îi voi mai arăta scrierea,.pt. că este într-adevăr prematur pentru asta.

Îmi va fi mai greu acum la început, până se va obişnui el, apoi cred că atmosfera va fi ceva mai detaşată. Aş vrea să combin cumva puţină autoritate (nu autoritate pronunţată ci doar să ştie că trebuie să acorde puţină atenţie lucrurilor pe care le vom face). Sunt deja ceva mai optimistă în urma mesajelor dvs şi cred că voi putea folosi într-un mod favorabil faptul că el mă ştie ca pe un partener de glume şi de joacă. Într-un final copiii învaţă mult mai uşor prin joacă şi voi avea în vedere şi acest aspect.

Vă voi ţine la curent cu evoluţia situaţiei.

Vă muţumesc foarte mult încă o dată!

[filofteia]

Si eu sunt de acord cu oana, adica este mai greu pentru o ruda sa se impuna in fata unui copil scolar mic. Daca ar fi fost mai mare ar fi altceva. Eu una cred chiar faptul ca este la el acasa perturba oarecum lectiile, pentru ca este teritoriul lui pe care se simte cel mai stapan. De aceea eu am ales pentru copilul meu o firma.

Acum sa va spun ce am observat ca fac la firma. Sunt 4 in grupa.
In primul rand se joaca foarte mult. Adica mima, imita diverse animale si ei trebuie sa ghiceasca. Am jucat si eu acasa cu el si functioneaza.
Un alt joc este cu literele... Se pun literele/cifrele pe o tabla magnetica, il puneti sa inchida ochii si luati una din litere/cifre, iar el trebuie sa ghiceasca ce lipseste. Atentie sa nu puneti tot alfabetul, ci maxim 5... cred ca se poate face si cu alte obiecte magnetice.
Mai este jocul acela... "Simon zice" parca se numeste...sa faca o activitate spusa de dumneavoastra. Adica ii spuneti in engleza sa puna mainile pe cap si el sa faca. Apoi spune el si faceti dumneavoastra.
A si sa nu uit... secret word... la sfarsitul fiecarei lectii domnisoara avea un cuvant ascuns, din lectia predata, pe care ei trebuiau sa-l ghiceasca, in functie de ce detalii le dadea ea.

Sper ca v-am fost de folos. Si rabdare multa... se lucreaza greu cu copii.

[oana1964]

intr-adevar prin joc invata mai usor si ii place mai mult.

insa eu, atunci, am avut parte si de un caz mai special, in sensul ca nepotul meu nu voia deloc sa invete, ca sa fiu mai clara, tacea tot timpul, nu comunica deloc cu mine, desi il tineam in brate (imi amintesc prima lectie care a trebuit sa se desfasoare in balcon pentru ca mama lui sa stranga jucariile imprastiate peste tot prin sufragerie) si il mai giugiuleam, incercand sa-l fac sa repete denumirile catorva jucarii. la fel s-au desfasurat si alte 2-3 ore, desi nu in balcon, dar fara niciun pic de comunicare din partea elevului, cu toate ca altfel era foarte comunicativ si dornic de lume noua (fusese crescut de bunici, in fata tv-ului, la desene si cam atat, nu-l scoteau pe-afara).
pana la urma am insistat ca nu se poate face nimic si am intrerupt lectiile. le-am reluat dupa 2 ani, cand lucrurile erau diferite si cand, ca sa-l atrag - pentru ca el credea ca face pregatire la engleza pt. ca e prost - i-am spus ca eu fac pregatire numai cu copiii foarte destepti si ca noi doi invatam in plus pt. ca el poate mai mult, ca e mai destept decat altii. nici nu va imaginati ce bine a prins chestia asta si ce draga i-a devenit engleza de atunci. acum este inscris in Bucuresti la o scoala cu predare in lb. engleza, pt. ca parintii lui au de gand sa se stabileasca in SUA.

[dia_cos]

1. Cum il fac sa fie atent?
Cred ca voi avea ceva probleme in privinta aceasta, pt ca baietelul nu ma stie ca fiind o persoana cu o oarecare autoritate asupra lui si nu prea imi acorda atentie. Primele 15-20 min au fost cat de cat ok, apoi ... Stiu ca e normal sa se plictiseasca, dar timp de macar o jumatate de ora trebuie sa fie un mod in care sa pot sa-l acaparez cumva.

Nu-i vorba de plictiseală... E vorba de televiziune. Vorbesc serios. După 15-20 de minute urmează pauza de publicitate. Scenarul acesta, repetat zi de zi, ani la rând, creează o "cuantă de atenţie" dimensionată în acest mod. Ceva asemănător descria un profesor român care preda pe undeva prin America. Soluţia lui a fost să se plieze acestui ritm, încercând totodată să "forţeze" creşterea perioadei de atenţie cu câte un minut pe zi. Chestie de antrenament.

Cuanta de atenţie acţionează şi asupra elevilor mai mari şi chiar asupra adulţilor care nu au (sau au pierdut) exerciţiul concentrării prelungite.

Aşadar... Dupa 15 minute, pauză de 2-3 minute (glume, discuţii fără legătură cu lecţia etc.). Sedinţa următoare 16 minute. Poate merge...

Diana

[oana1964]

Televizoru' e istorie; si-a pus amprenta in mod categoric asupra generatiilor nascute prin anii '50-'60, mai putin asupra celor nascute in '90 si dupa.

nu as crede. cel putin pt. Romania nu cred ca este valabil ce spuneti.

prin anii '60 televizorul era o raritate la noi, iar dupa anii '90 idem pt. calculator, acum ce s-a mai raspandit, in ultimii ani.