www.didactic.ro

[valimatiuta]

Cata intelepciune in felul de a spune ceva, cu cata rezonanta se dau replici in versul popular de la radacina! (asa-mi place mie sa spun "de la radacina", pentru vorbele strict autentice)

Detaliez o mica poveste reala, pentru a intelege ca se cunoste folclorul vechi, autentic, tocmai prin constructiile f. bine ticluite in vorbe, se detaseaza evident de folclorul nou. Asa ca, ianchis, nu are sens sa pretinzi ca e autentic, daca nu-i, ca se spune de la sine. Deci, nu ai probleme in acest sens!

Povestea:
Ne trebuiau cantece vechi, colinde autentice, strigaturi, bocete etc. pentru Monografia folclor pe care trebuia s-o realizam in cadrul unui proiect. Lucram in acest proiect cu profesoare, fete tinere si orasence. Mi-am asumat sarcina si-am inceput sa lucrez, sa adun. Cand am ajuns la colinde, femeia cu care lucram, o horitoare de exceptie, mi-a spus: "Uite ce e, nu-mi amintesc nici o vorba din colindele pe care le-am invatat de la mama. M-am maritat repede, aici nu prea am cantat si le-am uitat. Daca am face versuri pe o melodie care imi vine in minte, n-ar fi bine?" "Fa tu ceva vorbe cum iti vin? ..... Nu e bine deloc!" i-am zis si i-am demonstrat ca nu se potrivesc cu ceea ce exprima omul atunci si cum se exprima el azi, chiar daca nu vorbeste de tot literar.

[ianchis]

Asa este. Eu incerc sa redau limbajul asa cum il stiu eu de-acasa. Imi pare rau ca nu pot scrie cu litere romanesti, ca sa se inteleaga mai bine..... Si imi place sa traduc, sa inteleaga toata lumea profunzimea cuvintelor.
Eu cred ca trebuie sa pastram graiul locurilor de unde ne tragem, asa cum este el de sute de ani. Nu suntem noi mai presus de stramosii nostri, incat sa reinventam limba romana.
In ceea ce priveste "FOLCLORUL autentic" este pleonasm. Folclorul nu poate fi decat autentic. Restul e kitsch.

[rofi3]

Un topic foarte interesant ianchis . Felicitari pentru idee!
Cu ocazia aceasta ne mai amintim de locurile natale , de traditii ...

[ianchis]

Am vrut sa fie un topic de suflet. Sunt sentimente profunde cand auzi o strigatura si recunosti graiul copilariei, cand vezi o poza veche si ti se pare ca aduce cu tineretea ta, cand asculti un cantec pe care parca si oamenii din satul natal il cantau. Avem nevoie sa ne intoarcem la radacini ca sa prindem putere sa mergem inainte.

[ianchis]

Va rog sa ascultati cantecul asta. Este mai mult decat impresionant...

http://www.youtube.com/watch?v=44dJHkdKw-E

[roxanabadea]

....Mmmm...ce frumos topic! Felicitari celor care au postat aici asa minunatii! Multumim. Ianchis,pozele de la inceput sunt....fara cuvinte. Sper sa ajung saptamana viitoare pe la Saliste jud Sibiu si poate postez niste poze ...

[elenat]

Strigătură satirică

Ţupa, ţupa pe podeli,
Ciubotili nu-s a meli.
Când din sat le-am căpătat,
Cu tocmeli eu le-am luat,
Sî nu stric călcâili,
Nici să rup turetcili.
Bogdaproste cui mi-o dat,
Di mi-am făcut cinste-n sat.

(Cristeşti-Botoşani)

[valimatiuta]

Ianchis draga, nu e vorba de nici un pleonasm, deoarece folclor se produce in fiecare zi de cand poporul ia nastere. El este autentic in masura in care dovedeste ca reflecta o realitate de mult traita. Daca strabunica mea a facut panza din canepa si in, mama mea a adaugat si un fel de ata, matase (misir), iar sortul a devenit din panza cu fitau in cel de par, cu inflorituri, mai tarziu a ajuns de matase. Toate astea sunt autentice, sunt de peste 100 de ani, iar de la mami pana la 65 de ani.

Eu o retin pe mami si sunt sigura ca si mamele tale au facut asta, o retin si am de la ea multe f. multe lucruri crosetate: fete de masa, stergari cu cipca si chitus (nu stiu daca ma fac inteleasa deajuns), costume populare pe panza de Bazias. Eu am facut, impreuna cu mami, pe cand eram la liceul pedagogic, costum popular pe un fel de naylon care imita panza. Era o cerinta a liceului pedagogic din acea vreme (in urma cu putin peste 40 de ani).

Toate astea sunt folclorul din acea vreme. Folclor nescris auzim in fiecare zi si trecem nepasatori pe langa el. Va vorbi probabil despre el si despre costumele noastre facute in deceniile trecute, cei care vor veni dupa noi cu multi ani peste ...

Tot ce se compune in aceste vremuri trebuie sa aiba personalitatea vremurilor traite si nu sa se transpuna in cele de mult trecute. In astfel de situatii se poate spune de ceea ce tu numesti kitsch. Fustitele populare pana la fundulet, bine mulate si decoltate pana la nesimtire nu denota folclor ci altceva. Cantecul etno este etno, inspirat din folclor, dar nu folclor.De altfel nici nu se pretinde, este un gen bine definit, al vremurilor noastre, un gen care-mi place la fel ca si folk-ul de ieri si de azi.

[sportiv]

Sanzienele

[ianchis]

stergari cu cipca si chitus (nu stiu daca ma fac inteleasa deajuns)

Nu stiu daca toata lumea intelege, dar eu va inteleg perfect. Si costumul meu de la tara are "zadie cu chitusi". Da, bunica si mama mea crosetau si coseau, matusile mele teseau, una din ele avea razboi de tesut si mama era mereu fascinata de el, in copilarie. La acel razboi femeile din familia mea au tesut numeroase "desaua" (sterguri), chiar saptamana trecuta mi-a mai daruit bunica unul. Am o intreaga colectie. La noi (jud. Salaj) se tes albe, simple, doar cu un model in partea de sus si de jos, intr-o singura culoare. Noi nu le avem foarte colorate. Cel de la bunica de acum este cu rosu, dar am si cu verde, maro si negru. O sa postez o poza ca sa inteleaga toata lumea.

[elenat]

Satirică

Foai verdi ş-o lale,
Cum nu crezî tu boala me,
C-am iubit o chiatrî scumpî
Ş-am luat o toantî slutî.
Mă duc cu dânsa la nunţî,
Văd altili mai frumoasî,
Inima me-i friptî şi arsî.
Da eu sara vin acasî,
Nibăut şi nimâncat
Şi m-aşăz, mă culc în pat,
Toanta vini lângî mini.
- Ian fugi, toantă,di-acole,
Cî-oi intra într-o bele.

Ieşî toanta la ocol,
Vacili sî strâng podmol
Şi giţăii fug di mor.
Ieşî toanta sî li mulgî,
Vacili pornesc la fugî!
Ş-o rămas un giunc balţat
Ş-o luat portiţa-n cap
Ş-o fugit pân ci-o crapat.
Ni-o dat soacrâ-nia doi boi
Şî i-oi mai da şî eu doi
Sâ-ş ieie toanta-napoi.

(Broscăuţi- Botoşani)

podmol=grămadă, nr. mare

[ianchis]

Maica, uratu' ma cere,
Fa bine, zii ca n-oi mere;
De ma dai cu uratu,
Marita-te mama, tu!
Cu uratu-i mult o zi,
Dara io, cat oi trii (trai),
Cu uratu-i mult o noapte,
Dara io, pana la moarte.
Zaua vine si sa duce,
Noaptea vine sa sa culce.
S-asaza pa lipideu,
Pune capu lang'-al mneu.
Io ma-ntorc cata parete,
Arza-l focu, tat ma vede.
Arza-te focu, urat,
Noapte-o fost,
Nu te-am vazut!
Da-amu-i zaua si te vad,
Mai mult cu tine nu sad!

jud. Salaj

lipideu = cearseaf

[ianchis]

Acuma-mi dau seama ca nu am pus si poza cu stergura....... scuze.....
Deci asa arata prosopul (dosoi sau stergura) in judetul Salaj. Este tesut alb, in casa si cusut de mana cu ata intr-o culoare.

[dumitruusurelu]

D E S C A N T E C D E D E O C H I 11 –VII-2010

Se lua …. pe cale , pe carare ,
Se-ntalni cu maica sfanta-n cale
Da’ ind’e mergi .... cantandu-te ,
Vaierandu-te . ?
Catre maica sfanta eu gandu’ mi-am pus :
Ducu-ma , maica sfanta , la tine ,
Ca m-am intalnit numai cu d’eochetori in cale,
Puterea mi-au luat,
In vant au suflat.
Fara putere m-au lasat .
- Taci ....nu te canta , nu te vaiera ,
Oi lua cutitu-n mana dreapta,
Oi impunge , oi strapunge
La puterea ta oi ajunge
Si-oi lua de la cine ti-o luat !
....sa se scoale curat , luminat,
Ca maica sfanta ce l-a dat
Ca Domnu Dumnezeu ce l-a dat
Ca ceasu-n care s-a nascut
Ca nimica sa nu- i mai fie,
Leacu’ sa-i fie , Doamne ,de la tine ,
Descantecu ‘, de la mine !

a se canta = a se plange
Culeasa de Rus Florian din cls a
a- V-a . in martie l973,de la buni-
ca, nr. 248.Aranjata in pagina si
postata pe internet de prof.pens.
Usurelu D., Berechiu nr.109
Judetul Arad. .

[ianchis]

Hai mandra sa trecem Oltu',
Sa schimbam vorba si portu';
Ca pe dincolo de Olt,
O-nfrunzit codru' mai tot,
Si pe dincolo de vale,
O-nfrunzit codru' mai tare.

Strigatura din Tara Oltului Fagarasean (Fagaras), jud Brasov