www.didactic.ro

[alygaby]

Ghid de bune practici
“Îmbunătățirea competențelor profesionale din învățământul special și special integrat”
2014-1-R001- KA101-000736
Scurtă descriere a proiectului

În perioada mai-iunie 2015, unsprezece cadre didactice de la CSEI Turnu Roşu, instituţie finanțată de C.J. Sibiu, au participat la activități de job shadowing în școala parteneră, Herderscheeschool, din orașul Utrecht, Olanda. Aceste activități s-au desfășurat în cadrul proiectului de mobilitate “Îmbunătățirea competențelor profesionale din învățământul special și special integrat” proiect cofinanțat de Comisia Europeana prin intermediul programului Ersmus Plus.
Prin participare activă la demersurile terapeutice și recuperatorii aplicate la elevii cu CES în școala gazdă, cadrele didactice de la CSEI Turnu Roșu, s-au inițiat în aplicarea unor metode, procedee, mijloace, tehnici și practici noi, au experimentat noi conținuturi educaționale. Programa stagiului a cuprins tehnici, metode, instrumente de lucru și de evaluare folosite în școala gazdă în consiliere școlară, logopedie, psihopedagogie specială, terapie educațională complexă și integrată, kinetoterapie, asistență socială, exemple de bune practici, modele educaționale, utilizarea TIC în școala, management.
Profesorii de la CSEI Turnu Roșu au împărtășit cu colegii olandezi cunoștințe și experiențe legate de educația specială din Romania și Olanda, au căutat împreună soluții eficiente pentru rezolvarea problemelor întâmpinate în derularea procesul instructiv-educativ în școlile partenere.
Prin intermediul acestui proiect, profesorii școlii noastre au avut acces la o formă eficientă de formare și dezvoltare profesională care a contribuit la îmbunătățirea competențelor profesionale, la creșterea calității actului educațional şi la diversificarea ofertei educaţionale din școală.
Estimăm că proiectul va avea efecte de lungă durată, că învățământul special și special integrat din zonă va suferi schimbări semnificative și permanente îmbunătățiri şi pentru ca aceste schimbări să fie mai bine cunoscute şi utilizate activ de către colegii noștri, grupul țintă va prezenta și va susține activități demonstrative, ateliere de lucru, workshopuri la nivelul centrelor de educație incluzivă și a școlilor integrative, la nivel local și județean. Astfel, cadrele didactice participante vor deveni persoane resursă de formare, vor oferi consultanță permanentă colegilor care vor aplica noile metode și mijloace împrumutate de la partenerul olandez.

EDUCAŢIA SPECIALĂ ÎN OLANDA
Elevii cu nevoi speciale, adică cu probleme cognitive sau de comportament, care au dificultăţi în însuşirea obiectivelor de învăţare primesc într-o primă etapă ajutor suplimentar în clasă. Pentru aceasta, se realizează un plan alternativ, în care sunt propuse noi obiective şi strategii de învăţare ce sunt adaptate posibilităţilor reale ale elevului. Profesorul poate primi consiliere şi orientare pentru aceste planuri alternative. Dacă rezultatele se lasă aşteptate, se recomandă înscrierea în învăţământul special.
Şi în cazul copiilor talentaţi se planifică activităţi extra (suplimentare), pe lângă cele obligatorii din clasă. Copiii care au probleme de învăţare sau de comportament, handicap fizic, senzorial, motor, sau mental urmează direct învăţământul special.
Aceste şcoli se împart în patru categorii (cluster):
- Cluster 1: copii orbi sau cu handicap vizual;
- Cluster 2: copii surzi sau cu tulburări grave de vorbire;
- Cluster 3: copii cu handicap fizic;
- Cluster 4: copii cu probleme de comportament, cu probleme psihice, probleme de învăţare;
Pentru aceşti copii există şi posibilitatea urmării unui învăţământ secundar special.
Legea învăţământului stabileşte care este curricula obligatorie şi obiectivele –cadru în învăţământ.
Şcolile decid singure modalitatea prin care se realizează transmiterea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi şi abilităţi (metoda).
În învăţământul primar olandez elevii urmează discipline ca:
•Limba olandeză (are obiective–cadru diferite pentru elevii imigranţi);
•Limba friziană (în provincia Friesland se vorbeşte “friziana “, învăţământul este în limba olandeză, cu specific regional);
•Limba engleză ;
•Matematică;
•Orientarea/Cunoştinţe despre sine şi despre lume (Om şi societate, Ştiinţă şi Tehnologie, Spaţiu, Timp );
•Dezvoltarea artistică (Desen , Lucru Manual,Dans,Muzică);
•Educaţia fizică;
Pe lângă acestea, şcoala este obligată să :
-adapteze programa la posibilităţile elevilor;
-ofere o paletă largă de obiective bazate pe: cunoştinţe, creativitate, dezvoltare emoţională, socială şi fizică;
-cultive societatea multiculturală;
Învăţământul special are aceleaşi discipline şi obiective-cadru care sunt adaptate specificului şcolii şi dizabilităţilor elevilor. Un exemplu este : limbajul mimico-gestual olandez, pentru copiii surzi sau cu probleme de limbaj şi auz.

Sistemul de învăţământ special din Olanda

Invăţământul obligatoriu în Olanda începe la vârsta de 5 ani însă, în cele mai multe cazuri şcolile acceptă şi copiii în vârstă de 4 ani. Începând cu această vârstă și până la 12 ani copiii sunt înscrişi în şcoala elementară (8 clase). După absolvirea şcolii elementare, elevii sunt înscriși la liceu. În funcţie de şcoliile generale urmate şi de rezultatul testului Cito (susţinut la sfârşitul clasei a VIII-a), aceştia sunt îndrumaţi către unul din următoarele 3 tipuri de programe liceale: VMBO (Preparatory middle level applied education), HAVO (Higher general continued education) şi VWO (Preparatory scientific education). Programul liceal VMBO (4 ani) este obligatoriu şi oferă educaţie vocaţională şi teoretică, elevii având ocazia să studieze limbi străine, matematică, istorie, arte sau ştiinte reale. Elevii care termină un astfel de ciclu liceal se pot înscrie numai la programe postliceale care în Olanda poartă numele MBO (Middle-level applied education). Programele liceale HAVO (5 ani) şi VWO (6 ani) sunt obligatorii şi oferă elevilor posibilitatea de a urma, după absolvire, studii superioare. În funcţie de acestea, elevii care termină un ciclu liceal HAVO se pot înscrie doar la universităţi de ştiinte aplicate (HBO – Universities of Applied Sciences) care oferă doar Diplome de Licență (Bachelor Degree) şi Diplome de Master (Master Degree) iar cei care termină un ciclu liceal VWO se pot înscrie la instituţiile de învăţământ superior şi cercetare WO (Scientific education, higher learning in the arts or sciences) care oferă Bachelor Degrees în Arts, Science sau Law, Master Degrees și PhD Degrees (diplome de doctorat).
În Olanda există sisteme separate de stat, care se ocupă cu integrarea şi educaţia specială. Dintre caracteristicile acestei ţări amintim:
§ clase integrate în “şcoli primare” pentru copii cu tulburări de învăţare;
§ “ateliere sociale” pentru deficienţi;
§ colaborări intense între şcolile speciale şi şcolile obişnuite, în cadrul progra-
mului naţional “La şcoală împreună” (până în prezent există peste 289 de astfel de colaborări între şcoli).
În prezent, în Olanda, 96% din copiii cu CES urmează cursurile şcolilor speciale.
Aceste şcoli speciale se împart în două categorii, după gradul de deficienţă a elevilor.

Școala parteneră

Școala parteneră în care s-au desfășurat activitățile de job shadowing este Herderscheeschool din Utrecht, Olanda. În această școală publică, a fost promovat și adoptat învățământul special primar, pentru elevi cu vârste cuprinse între 6 si 12 ani, ale căror deficiențe de etiologie variată, necesită practici speciale de predare-învățare-evaluare (educare, în general) și pregătire pentru viață. Domeniile în care se desfășoară activitatea instructiv-educativă din școala sunt: logopedie, fizioterapie, sprijin și asistență la clasă, asistență socială, coordonare autism, consiliere, psihodiagnoză.
Aici își desfașoară activitatea 35 de profesori și cadre specializate în diverse domeni a căror formare le permite să desfășoare cu succes activități cu 60 de elevi cu dizabilități. Printre ei se numără și profesioniști care și-au adus o deosebită contribuție prin cercetările realizate în acest domeniu, spre exemplu prof. Suzanne Agterberg, prin cartea intitulată “Autismul- o alta lume”, premiată la “The Think Bigger Price”.
De menționat este faptul că, școala încearcă să creeze pentru toți elevii săi, un mediu cât mai fidel realității sociale, cât mai asemănător vieții de zi cu zi, promovând (cu ajutorul parteneriatelor) și desfășurând activități variate de la educație cognitivă (predare-învățare-evaluare) la activități de abilitare manuală, competiții sportive, activități ce încurajează arta, muzica, dansul, divertismentul în general, pentru a permite o cât mai bună interrelaționare și socializare a elevilor săi. De asemenea, la unele dintre aceste activități sunt implicați părinții, rudele, prietenii elevilor școlii, pentru a imita cât mai fidel viața în societatea de zi cu zi.
Programul urmat de elevi este personalizat pe fiecare individ în parte, în funcție de necesitățile acestuia, fiind organizat într-un orar bine structurat, elaborat și pus în practică de persoane cu competențe și abilități în domeniu și cuprinzând activități variate, de la cele specifice vârstei dar și tipului de deficiență, la cele de divertisment, recreere, relaxare. Pentru toate aceste demersuri dar și pentru îmbunătățirea și progresul lor, școala organizează regulat parteneriate cu diverse alte școli, fundații, organizații în interesul major al elevului cu cerințe educative speciale.

“Noi predăm…special!”

„If a child can’t learn the way we teach, maybe we should teach the way they learn.”–replica unui om a cărui formație profesională nu are nicio legătură cu domeniul sțiintelor educației dar care ar trebui să constituie o lege universal valabilă în toate instituţiile în care sunt educați, formați și pregătiți pentru viață elevii, indiferent de problemele cu care se confruntă, de regimul în care sunt școlarizați sau de alte aspecte de natură materială, socio-economică, culturală, demografică etc.
Acest mod de abordare a este caracteristic tuturor şcolilor speciale: Herderscheeschool, Luc Stevens School, Stip Voortgezet Speciaal Onderwijs (Utrecht, Olanda) în care s-au desfășurat activități de job shadowing de către grupul de profesori români de la CSEI Turnu Roșu, cu scopul îmbunătățirii practicilor de lucru cu elevii și al transferului de experiență și competențe între cadre didactice cu o bază culturală diferită.
Luc Stevens School
Este o școală cu învățământ special care se adresează elevilor cu vârste începând de la 12 ani și care au un IQ cuprins între 55-80.
Având în vedere nivelul IQ-ului elevilor, care este mai ridicat decât al celor de la Herderscheeschool, sarcinile de lucru vizează în principiu aceleași domenii dar cu o dificultate crescută, conformă potențialului acestora.
Elevii școlarizați aici beneficiază de serviciul unor cadre didactice competente în educația copiilor cu nevoi speciale (psihopedagogi, logopezi, fizioterapeuti, psihologi, asistenti sociali) dar și de o locație modern amenajată: săli de curs „aerisite” și foarte luminoase dotate cu aparatură adaptată necesităților lor și materiale de lucru diverse, sală de sport destinată unor activități sportive variate, teren de joacă spațios și ușor accesibil acestora (în recreații).
De remarcat este, de asemenea, colaborarea strânsă a specialiștilor, atât între ei ca și profesioniști dar și între ei și managerul instituției, și relaţia bazată pe feedback-ul permanent între instituție, elevi și tutorii acestora.

Școala STIP VSO UTRECHT

În cadrul școlii STIP VSO UTRECHT se desfăşoară în special activități de profesionalizare cu elevii cu cerințe educative speciale, activități prin care se urmărește pregătirea acestora pentru viața de adolescent și adult, compensarea dizabilităților existente prin stimularea și fructificarea potențialului lor dar și relaxarea și detensionarea acestora.
Respectivele activități vizează:
educarea elevilor în ceea ce privește însușirea corectă a deprinderilor de igienă personală și igiena spațiilor de locuit și a celor publice;
transmiterea noțiunilor elementare în ceea ce privește comportamentele de autogospodărire;
cursuri de formare profesională pentru pregătirea în anumite domenii precum: coafor, croitorie, mecanică, strungărie, tâmplărie, olărit;
sunt prevăzute în programul școlii ore de grădinărit, ore de pictură, vizionare și interpretare de piese de teatru în scop instructiv-educativ dar și în scopul relaxării elevilor;
în școală, mai sunt practicate ca metode de relaxare și reducere a oboselii sau agitației elevilor: sportul, atât în aer liber (terenul din curtea școlii) cât și în interior (sala de fitness şi sala de sport) și muzica asociată unei ambianțe liniștitoare menită să restabilească echilibrul emoțional (camera de relaxare: efecte de lumină, muzică lentă, saltea cu apă, imagini pozitive din natură proiectate pe perete).

ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL “Herderscheeschool “ Utrecht

Cele două mobilități organizate în cadrul Proiectului Erasmus Plus KA 1 “Îmbunătățirea competențelor profesionale din învățământul special și special integrat“ au fost un bun prilej pentru ca noi să ne informăm cu privire la modul în care se realizează managementul instituției partenere din Olanda.
Herderscheeschool este condusă de un director și un director adjunct. Directorul are în subordine două instituții iar directorul adjunct are norma de bază în unitatea de învățământ amintită și exercită conducerea efectivă a acesteia.
În cadrul discuțiilor purtate cu ambii directori ne-am informat cu privire la modul în care echipa managerială asigură coordonarea întregii activități. La nivelul conducerii se utilizează un soft special în care sunt introduse datele fiecărui elev din momentul în care intră în școală și până când o părăsește. Pe acea platformă, cadrele didactice completează rezultatele evaluărilor periodice astfel că la sfarșitul anului școlar, se poate vedea clar dacă elevii au făcut sau nu progrese urmând a se lua decizia cea mai potrivită privind traseul lor educațional.
În procesul instructiv – educativ există o legislație clară la nivel național, cu programe școlare și ghiduri ale profesorilor toate structurate pe nivelele elevilor. Ghidurile pentru profesori și testele de evaluare se află la dispoziția profesorilor și sunt aceleași la nivel naţional.
În ce privește managementul resurselor umane, la “Herderscheeschool“ își desfășoară activitatea un numar de 35 cadre didactice cu norma de bază în instituție sau cadre didactice asociate. Demn de menționat este faptul că la fiecare clasă, alături de profesor lucrează un asistent care îl ajută pe profesor în pregătirea și desfășurarea lecției în condiții normale inclusiv prin intervenția pentru soluționarea situațiilor de criză care pot interveni în orice moment.
La începutul fiecărui an școlar cadrele didactice împreună cu directorul organizează o ședință de lucru în cadrul căreia se stabilesc prioritățile pentru anul care începe stabilindu-se tipul de activități extracurriculare și calendarul acestora. Toate activitățile care sunt stabilite devin obligatorii pentru întreg personalul didactic.
Directorul are un plan managerial în concordanță cu nevoile și prioritățile instituției pe care o conduce dar în deplin acord cu strategia în educație la nivel național. În cadrul planului managerial se regăsesc întâlniri periodice cu cadrele didactice, cu părinții elevilor dar și întâlniri ale echipei manageriale în care se dezbat probleme legate de de procesul instructiv-educativ.
Un aspect demn de remarcat este implicarea comunității locale prin asigurarea transportului tuturor elevilor la școala de la domiciliu, zilnic
Lipsa birocrației excesive este un alt element esențial în managementul instituției acest aspect făcând posibilă concentrarea tuturor eforturilor spre activitatea didactică performantă în beneficiul elevilor.

Profesor psihopedagogie specială

Clădirea Herdersheeschool are o desfăşurare pe orizontală fiind ușor accesibilă ( inclusiv pentru scaunele rulante). Toate sălile de clasă au pereți exteriori de sticlă astfel încât vizibilitatea este asigurată pe ambele laturi ale instituției. În plus, acest sistem asigură lumina naturală pentru o perioadă mai lungă de timp.
Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier școlar (mese școlare, scaune) adaptate vârstei elevilor precum și cu materiale necesare bunului mers al procesului instructiv-educativ.
Tabla smartboard este prezentă în fiecate clasă și pe ea sunt notate la începutul fiecărei săptămâni numele elevilor de serviciu și responsabilitățile acestora care rămân aceleași pe parcursul întregii săptămâni.
Un element special care ne-a atras atenția este ceasul care marchează prin semnal sonor începutul și sfârșitul pauzelor.
Fiecare clasă are expuse la loc vizibil cele cinci reguli de bază ale instituției, acestea fiind obligatorii pentru toți elevii.
Profesorul de psihopedagogie specială este cel care asigură activitatea de predare. În demersul său este secundat de un asistent a cărei misiune este aceea de a ajuta elevul să își îndeplinească sarcinile de lucru dar și acela de a consilia elevul care manifestă irascibilitate, mergând până la izolarea lui de restul grupei.
Elevii sunt încurajați să își dezvolte autonomia personală pornind de la sarcini aparent simple cum ar fi aceea de a-și așeza singuri la sosire mâncarea în sertarul propriu și de a pune fructul pe platoul special. La fel se procedează cu ghiozdanele, elevii mai scunzi sunt ajutați să și le așeze folosind o scară cu câteva trepte. Niciodată profesorul nu așează ghiozdanul elevului.
La clase se folosesc adesea tablete atât ca recompensă cât și în scop terapeutic.
Curriculum-ul este același la nivel național și distribuit pe diferite nivele. La dispoziția profesorului se află atât programele școlare cât și fișele de lucru standardizate.
Evaluarea elevilor se face unitar la nivel național prin același tip de fișe și aceleași metode în funcție de nivelul în care este încadrat fiecare elev și de tipul de deficiență.
Situația la învățătură este consemnată în cataloage electronice.
Toate cadrele didactice au acces la resursele necesare.
În școlile speciale în care învață elevii mai mari sunt amenajate ateliere școală pe diferite domenii în funcție de opțiunile și aptitudinile elevilor.
Prin participarea la proiectul Erasmus Plus – KA 1, pe lângă activitățile practice la care am luat parte am avut prilejul să facem un schimb de experienţă foarte util cu specialiştii olandezi din domeniul educației speciale.

Rolul asistenților de la clasă

La Herderscheeschool, asistentul la clasă are un rol foarte important acestuia revenindu-i misiunea de a ajuta profesorul de la clasă să îşi desfăşoare activitatea în condiţii optime.
Spre deosebire de profesor, asistentul de la clasă are atribuții și responsabilități în plus și, de asemenea, conform din aceasta țară, el este obligat să realizeze această perioadă de stagiatură de la clasă de minim 6 luni.
În ansamblu atribuțiile asistentului de la clasă sunt:
- acordă sprijin suplimentar elevilor în realizarea sarcinilor propuse de profesorul calificat;
- urmăreşte cu atenţie comportamentul elevilor în vederea menținerii unui anumit nivel de disciplină în rândul lor în așa fel încât profesorul să poată să își desfășoare lecția în condiții cât mai bune;
- colaborarează cu profesorul de la clasă în vederea menținerii unei atmosfere armonioase în rândul elevilor;
- oferă suport elevilor și implicit profesorilor în activitățile practice desfășurate în școală sau în afara școlii;
-ajută elevii care, datorită tipului și gradului de deficiență, nu pot desfăşura singuri activităţi de autonomie personală;
- însoțeşte și supraveghează elevii în timpul recreațiilor.
Activitatea asistenților de la clasă este una complexă și necesită anumite calități dar și eforturi susținute din partea acestora pentru a o realiza cât mai obiectiv și eficient. Colaborarea cu profesorii și ceilalți specialiști este pe cât de necesară pe atât de benefică.
Proiectul de mobilitate în sine a constituit o inițiativă ce merită perpetuată prin prisma beneficiilor aduse formării și dezvoltării profesionale a cadrelor didactice participante dar și prin prisma impactului ulterior în practica educativă cu elevii

TERAPII

Activitățile de terapie educațională complexă și integrată, desfășurate la Herdersheeschool, urmăresc stimularea cognitivă, formarea autonomiei personale, pregătirea fiecărui elev, în funcție de posibilitățile personale, pentru o cât mai bună integrare.

Terapia prin înot
Fiind o țară cu o altitudine medie sub nivelul mării, în Olanda toți copiii învață încă de mici să înoate. Copiii din școala gazdă participă în fiecare săptămână la cursuri de înot. Trebuie să remarcăm faptul că transportul copiilor până la bazinul de înot este asigurat de primăria orașului Utrecht. Sub supravegherea asistenților, copiii sunt preluați de instructori specializați și învață să înoate echipați în costume de baie dar și îmbrăcați. La sfârșitul fiecărui stagiu de pregătire se face o evaluare iar cei care fac față cerințelor sunt promovați la nivelul următor.

Educaţia rutieră
La fel ca majoritatea ţărilor europene şi Olanda este preocupată de protejarea mediului înconjurător de aceea foarte mulţi olandezi preferă mersul pe bicicletă. Toţi copiii învaţă din clasele mici să circule cu bicicleta pe străzile publice.
Educaţia rutieră se face la şcoală după un program bine stabilit. Copiii au trasee spre şcoală bine definite, cu piste de bicicletă şi semne de circulaţie. Instructori specializaţi se ocupă de pregătirea elevilor.
Am observat că bicicletele sunt preferate de către copii şi în pauze, în curtea şcolii. În funcţie de vârsta copiilor există triciclete, trotinete şi biciclete.

Terapie prin joc
Clasele sunt dotate cu jocuri variate, având grade de complexitate diferite, în funcție de vârsta și particularitățile elevilor.
Dimineața, înainte de începerea activității, copiii își aleg singuri un joc și se joacă 20-30 de minute. De remarcat este faptul că nu cer ajutorul nimănui și când termină, strâng singuri jocul și îl duc în dulăpior la locul lui.
În pauze, se organizează jocuri în curtea școlii, în special în pauza mare. Deși totul este planificat și cu un orar bine definit, programul este totuși flexibil. Spre exemplu, pauza mare este de 20 de minute, dar dacă timpul este frumos și soare, copiii sunt lăsați 30-40 de minute

Formarea autonomiei personale
Am observat o activitate la o clasă cu handicap sever, unde copiii erau învățați să mănânce singuri. Profesoara a scos din gențile copiilor pâine, unt de arahide, gem și margarină. Așezați la masă, cu farfurii din porțelan și tacâmuri din plastic, copiii erau îndrumați și ajutați să ungă feliile de pâine, să le taie și să le mănânce.
Tot la această clasă elevii erau învățați să se spele pe dinți. Fiecare elev folosea periuța, pasta și paharul cu apă urmând indicațiile profesoarei. Pe ecranul mare din clasă rula, simultan cu activitatea elevilor, un filmuleț cu aceeași activitate și un cântecel care descria fiecare mișcare făcută de elevi.

Stimulare polisenzorială
Stimularea senzorială la clasele I și a II-a se desfășura în clasă, elevii fiind împărțiți în trei grupe. Prin rotație, fiecare grupă lucra la unul din cele trei ateliere: modelaj, piscina cu apă și semințe. Elevii aveau sarcina să atingă, să modeleze, să recunoască diferite materiale.

Kinetoterapie
Sala de kinetoterapie, spaţioasă şi dotată cu aparatură modernă, este locul unde profesorul (kinetoterapeutul) lucrează cu copiii pentru corectarea defectelor fizice. Munca cu aceşti copii începe după testarea lor, iar numărul de ore variază în funcţie de gravitatea afecţiunii.

Terapia prin muncă
Impresionante sunt atelierele (tâmplărie, modelaj în lut, lăcătuşerie-reparaţii biciclete, frizerie, mini-magazinul) în care elevii desfăşoară activităţi interesante şi utile. Foarte bine dotate, atelierele nu sunt numai un loc în care copiii să-şi petreacă timpul în mod plăcut. Aici copiii fac primii paşi în formarea unor abilităţi care să le permită în viitor să se integreze în societate. Vânzător, tâmplar, lăcătuş, frizer, modelator în lut sunt câteva din meseriile cu care copiii fac cunoştinţă în aceste ateliere.
Ceea ce ne-a impresionat foarte mult este faptul că acești copii, sub strictă supraveghere, erau încurajați să se descurce singuri fiind rareori ajutați. Un exemplu simplu poate fi faptul că în fiecare dimineață, chiar și cei mai mici elevi, se dezbrăcau singuri și își aruncau ghiozdanul, până reușeau, într-un dulap mult mai înalt decât ei.
Participarea la acest proiect de mobilitate școlară ne-a oferit ocazia să venim în contact cu o altă cultură, cu un alt sistem de educație specială. Toată experiența acumulată a determinat îmbunătățirea competențelor noastre profesionale

Logopedie

Cabinetul logopedic de la Herderschêeschool oferă servicii atât școlii speciale cât și comunității, având intrări din incinta și din exteriorul școlii. Spațiul în care se desfașoară terapia este modest, simplu amenajat dar dotat cu numeroase materiale didactice. Cele cinci reguli de baza sunt afișate și în cabinetul logopedic.
Terapia logopedică a elevilor din școala specială se desfașoară în ședinte de 30 de minute, maximum două ședinte săptămânale pentru un elev. Intervenția se face în funcție de tulburările de limbaj pe care le prezintă elevul și se intervine pe un singur tip de tulburare, într-un interval specific de timp.
Spre exemplu, elevul WS a fost diagnosticat cu dislalie polimorfă, dislexie și disgrafie. Logopedul a început terapia pentru dislalie și când va considera că a valorificat întregul potențial al elevului pentru corectare va începe intervenția pentru tulburările de scris sau citit.
Logopedul realizează depistarea elevilor cu probleme împreună cu profesorul și asistentul de la clasă și pe baza unei evăluări logopedice stabilește diagnosticul și realizează planul de intervenție individualizată pe baza căruia se va desfășura terapia logopedică. Ședinta logopedică se defășoară cu unul sau doi elevi, în funcție de tulburările pe care aceștia le prezintă, de gravitatea acestora, de personalitatea și de orarul logopaților. Logopedul colaborează permanent cu profesorul de la clasă, asistentul, ortopedagogul, medicul școlar și părinții logopatului
Materialele folosite de logoped sunt materiale didactice standardizate sau confecționate în funcție de nevoile logopatului. Varietatea și calitatea acestora ne-a uimit, încântat și inspirat. Simbolurile grafice, asamblate în cărți, pliante, tablete sau computere sunt folosite frecvent. Simbolurile pictografice alături de cele gestuale sunt folosite cu succes la dezvoltarea comunicării la logopații neverbali. Pentru tulburările de dezvoltare a limbajului, prevenirea și corectarea tulburărilor de scris-citit se folosesc sisteme de pictograme care figurează în desene alb-negru, categorii de substantive, verbe, adjective, adverbe uzuale, pe care elevii le combină formând propoziții, la început simple, apoi dezvoltate. Pictogramele color folosite în terapie sunt deseori însoțite de imaginea scrisă a cuvântului și voce, în funcție de tulburarea pe care o prezintă logopatul.
JOCUL este mijlocul cel mai utilizat în terapia logopedică la copiii cu CES din învațământul primar special. Este folosit pentru corectarea tulburărilor de pronunție, a tulburărilor de ritm și fluență a vorbirii și a tulburărilor de voce. Prin acest mijloc se dezvoltă toate funcţiile şi procesele psihice, aşadar şi limbajul.
Herderscheeschool și celelalte școli speciale vizitate, furnizează serviciile logopedice prin angajarea unui logoped în regim de plată cu ora. Logopedul poate lucra la mai multe școli, în funcție de necesarul de ore din fiecare școală și poate oferi servicii și comunițății, în același spațiu.
Acest proiect de mobilitate școlară a avut un impact major asupra dezvoltării mele profesionale și personale. Participarea activă la activitațile desfășurate în școala gazdă, familiarizarea cu sistemul olandez de educație specială, schimbul de experiență cu colegii olandezi, interacțiunea cu elevii din școala parteneră, au determinat îmbunătățirea competențelor mele profesionale și implicit adoptarea de metode și mijloace, de bune practici în munca mea didactică cu elevii cu cerințe educaționale speciale. Creșterea motivației pentru învățarea limbilor străine, a intersului pentru cunoașterea altor culturi și a dorinței de implicare în alte proiecte europene sunt doar câteva din beneficiile personale pe care le-am obținut participând la această mobilitate. Această experiență mi-a oferit o nouă viziune asupra carierei mele didactice în învațământul special.
Psihologie

În cadrul școlii Herderschêeschool există un cabinet psihologic dotat cu teste psihologige etalonate pe populația olandeză.
Profesorul psiholog are un rol foarte important deoarece evaluează elevii care intră în şcoala specială. În urma evaluării elevii primesc o fișă de evaluare, li se întocmeşte un dosar și sunt îndrumați către o Comisie locală. Această comisie decide la ce clasă/nivel trebuie încadrat elevul. Profesorul psiholog colaborează cu medicul, logopedul, asistentul social, profesorul de la clasă pentru a cunoaşte cât mai bine elevul. Evaluarea reprezintă în acest context o etapă importantă a activităţii de orientare şcolară prin care se încearcă o punere de acord a profilului aptitudinal, a aspiraţiilor copilului cu acel segment al universului profesiunilor în care el poate avea cel mai mari şanse de succes.
Profesorul psiholog (psihodiagnostician) urmăreşte optimizarea procesului instructiv-educativ în dublu sens, evaluând disponibilităţile copilului de a se adapta la sarcinile şcolare şi depistând gradul de adaptare a condiţiilor de instruire la caracteristicile elevilor.
Rezultă că munca psihologului implică alegerea celor mai adecvate mijloace de educare şi instruire, precum şi a unor mijloace de bilanţ şi de stimulare a dezvoltării capacităţilor şi talentelor, a activităţilor creative.
Un rol special în activitatea şcolară o au testele de cunoştinţe pe care psihodiagnoza le ameliorează dându-le rigoarea ştiinţifică proprie metodelor sale, adică validitate, fidelitate, sensibilitate.
Cunoaşterea fiecărui elev este una din cele mai importante provocări. Într-o abordare complexă şi atractivă, fiecare elev va fi tratat în mod special, ca o individualitate unică şi nu ca parte a unui grup. Responsabilitatea cunoaşterii elevilor, pentru a le descoperi şi a le dezvolta potenţialul, pentru a-i ajuta pe ei să se cunoască, pentru dezvoltarea încrederii în sine este „startul” pentru reuşita activităţii educaţionale.
Poiectul de mobilitate a avut un impact asupra dezvoltării profesionale și personale. Am observat sistemul olandez de educație specială, am discutat cu profesorii olandezi, am interacționat cu elevii din școala parteneră și, la final, mi s-a confirmat că modul lor de lucru nu este diferit cu mult de al nostru fapt care m-a bucurat.

Asistenţă socială

Şcoala Herderschêeschool din Utrecht, Olanda, este o școală specială unde învaţă copiii cu dificultăți de învățare și deficiențe asociate. La această şcoală învaţă 60 de elevi cu vârste cuprinse între 6 ani şi 12 ani şi îşi desfăşoară activitatea 35 de profesori şi cadre specializate în diverse domenii. Copiii provin din oraş şi din împrejurimi. Toţi elevii indiferent de problemele pe care le au, au dreptul la educaţie.
Clădirea școlii este formată din șapte săli de clasă, săli de jocuri și cameră de terapie, spațiu pentru terapie fizica şi logopedie, birou pentru psiholog, asistent social, alte birouri, cabinet de stimulare senzorială, bucătărie, grup sanitar, sală de gimnastică și două curţi pentru joacă.
Școala oferă o educaţie de calitate, un mediu de învăţare provocator şi eficient pentru copii, oferă siguranţă şi securitate pentru fiecare elev.
Elevii sunt diferiţi pentru că: au diferite abilităţi, au interese variate, au diferite experienţe anterioare de învăţare, provin din medii sociale variate, au comportamente afective şi potenţial de învăţare diferite.
Diferenţierea sau individualizarea demersului didactic vizează adaptarea procesului instructiv-educativ la: posibilităţile intelectuale, interesele cognitive ritmul şi stilul de învăţare al elevului.
Atmosfera de lucru şi mediul de învăţare sunt destinse, permisive, de susţinere şi securizare. Este încurajată acceptarea şi respectarea diferenţelor între indivizi, interstimularea şi comunicarea.
Părinţii copiilor colaborează cu şcoala, se implică în educaţia copiilor şi contribuie cu idei sau participă în mod activ la dezvoltarea politicii şi activităţii şcolare.
La dezvoltarea armonioasă a elevilor contribuie legătura permanentă între școală și părinți (aparținători) bazată pe respect reciproc. Astfel, părinții sunt permanent şi bine informați despre tot ceea ce se întâmplă cu copiii lor la şcoală, despre evoluţia lor. Experienţa părinţilor este împărtăşită personalului de specialiatate al şcolii. Se încurajează participarea părinţilor la şcoală.
Profesorii şi asistentul social fac vizite la domiciliul copiilor anual și implică părinții (tutorii) în Planul de grup (PIS), perspectiva de dezvoltare și nevoia de sprijin.
Se fac eforturi pentru a se crea o atmosferă plăcută la şcoală, astfel încât copiii se simt în siguranţă şi confort. Personalul acordă atenţie respectării regulilor ”de aur”. Acestea sunt:
Să ne înţelegem bine
Să ne ajutăm între noi
Să ne ascultăm unul pe celălalt
Să învăţăm împreună
Să avem grijă de şcoală, materiale şi de mediul înconjurător
Prin respectarea acestor reguli activităţile sunt plăcute şi se bazează pe respect reciproc, se formează o ”familie” şcolară.
În fiecare an, pentru fiecare elev se stabileşte un plan de dezvoltare al copilului împreună cu părinții. Astfel, se pun de acord asupra evoluţiei elevului iar în următorul an şcolar se urmăresc obiectivele care se abat de la Planul de grup. Elevii lucrează pe diferite niveluri, pe cât posibil grupuri mici pentru a se urmări îndeplinirea obiectivelor descrise în Planul de grup.
Școala are o structură de sprijin care foloseşte o expertiză internă și externă pentru îndrumarea specifică a fiecărui elev care vizează în cea mai mare parte potențialul elevului. Colaborarea și schimbul de experiență între toate secţiunile/serviciile sunt cheia succesului. Toate informațiile privind elevul inclusiv situația lui școlară sunt cuprinse într-o bază de date care poate fi accesată în orice moment de factorii implicați în procesul instructiv-educativ, inclusiv de părinți.
Școlile sunt obligate prin lege să ofere un mediu sigur pentru toată lumea din școală: elevi, profesori, personal de sprijin, de educație, părinți, etc.
Comisia internă de evaluare a şcolii care urmărește dezvoltarea armonioasă a copilului este formată din directorul școlii, directorul adjunct, psihologul școlar, asistentul social şi medicul școlar. Sarcinile comisiei sunt discutarea aspectelor importante în procesul de dezvoltare al elevului şi aplicarea soluţiilor necesare pentru a asigura progresul elevilor. După consultarea orientărilor şcolare emise de comisie, elevii pot primi terapii specifice de recuperare de la logoped, fizioterapeut sau uneori, atunci când elevii au nevoie, de sprijin individual la clasă.
Asistentul social al şcolii Herderschêeschool este preocupat de relația părinte - școală - elev. Dacă părinții se confruntă cu probleme deosebite pot contacta asistentul social, discută cu acesta problemele pe care le au, mai ales dacă problemele din familie afectează procesul instructiv educativ al copilului, buna dezvoltare a elevului.
Frecvenţa la cursuri a elevilor este atent monitorizată, părinţii sunt atenţionaţi în legătură cu absenţele nemotivate ale copiilor lor putându-se ajunge la aplicarea de amenzi părinţilor care nu îşi trimit copiii la şcoală.
Pentru a determina dacă există cauze fizice care duc la dificultăți de învățare, medicul școlar examinează elevul în prezența părinților. În plus, este important ca școala să știe dacă un copil are nevoie de medicamente sau dacă suferă de o boală cronică (pentru a şti dacă acesta poate participa la diverse activităţi precum înot, patinaj, excursii, vizite, etc.).
Uneori apar situații care sunt greu de gestionat în procesul instructiv educativ sau în comportamentul elevilor, ceea ce ar putea reprezenta un pericol pentru ceilalți elevi. În aceste cazuri, școala recurge la suspendarea /exmatricularea elevului problemă, nu înainte de a exista mai multe întâlniri, consultări cu părinții și / sau tutorii şi personalul de specialitate.
Participarea la acest proiect de mobilitate şcolară ne-a oferit ocazia să venim în contact un alt sistem de învăţământ special. Toată experienţa acumulată a determinat îmbunătăţirea competențelor noastre profesionale.

Scurtă prezentare a obiectivelor turistice din Utrecht și Amsterdam

Pe lângă îmbogățirea competențelor profesionale, proiectul de mobilitate școlară, a oferit posibilitatea cadrelor didactice participante, să viziteze obiective turistice din Utrecht și Amsterdam.
Utrecht, reședința provinciei Utrecht, este al patrulea oraș ca mărime și populație din Olanda.
Inima cumpărăturilor se află la Hoog Chaterijne, cel mai mare centru comercial de interior. În apropiere se află sediul muzeelor, o grupare de șase muzee impresionante.
MUZEUL CENTRAL- se găsește în partea sudică a Cartierului Muzeelor din Utrecht. A fost fondat la începutul secolului al XIX-lea, când era doar o colecție pe pereții Primăriei orașului.
Catedrala din Utrecht - poartă numele patronului său, Sf. Martin, dar i se mai spune și Biserica Domului, Domkerk. Întreaga construcție este în stil gotic clasic francez. Domul a fost ridicat pe parcusul a câtorva secole; construcția a început în 1254.
Timpul nu ne-a permis să vizităm toate obiectivele, dar am urcat cele 465 de trepte ale celui mai înalt turn de biserică din Olanda, de unde am putut observa freamătul orașului.
Canalul Oudegracht - este vechiul canal din Utrecht, care începe acolo unde se unește o parte din vechiul curs al Rinului cu canalul care duce spre cursul nou - și coboară până în centrul Utrechtului. O caracteristică a lui este că are un sistem de chei mult sub nivelul străzii, astfel încât străzile care îl mărginesc au practic două etaje, unul la nivelul apei și unul la nivelul carosabilului.
Amsterdam este capitala oficială a Olandei însă instituțiile fundamentale ale statului: Curtea Supremă de Justiție, Guvernul și Parlamentul își au sediul în Haga.
Arhitectura secolului al XVII-lea abundă în centrul orașului, cu toate acestea, Amsterdam este unul dintre cele mai moderne orașe din Europa - frumos, tineresc și relaxat, cu multe lucruri de făcut și de văzut
Renumit pentru Rijksmuseum (Muzeul Național) și pentru cartierul felinarelor roșii Amsterdamul este străbătut de numeroase canale ceea ce a contribuit la supranumele lui de “Veneție a nordului”.
Palatal Regal, Muzeul Figurilor de Ceară Madame Tussauds, morile de vânt sunt recomandări pentru oricine are ocazia să viziteze orașul Amsterdam.

Impactul proiectului asupra instituției

Scopul acestui proiect de mobilitate a fost atins. Participanţii şi-au dezvoltat competenţe profesionale specifice pe care le-au folosit în activitatea practică din şcoală, au învăţat lucruri noi care i-au impulsionat să-şi continue dezvoltarea profesională. Au obţinut certificate de participare, Europass-uri şi Certificate lingvistice. Ei au avut acces la o metodologie nouă, la intrumente de lucru inovatoare, au dobândit calitatea de persoană resursă la nivelul centrului dar şi la nivel judeţean.
Participanţii la mobilitate au devenit conştienţi de bogaţia culturii europene. În stagiul de pregătire interculturală au dobândit cunoștințe despre istoria, tradiţia, obiceiurile şi cutumele olandeze, şi-au dezvoltat competenţele lingvistice de limba olandeză şi şi-au perfecţionat limba engleză, cunoştinţe care au facilitat asimilarea noilor informaţii primite pe timpul mobilităţii şi comunicarea cu profesorii şi elevii din şcoala gazdă, schimbul de exemple, practici, metode, resurse. Competenţele profesionale îmbunătăţite au determinat îmbogăţirea actului didactic al fiecărui specialist prezent la formare. În urma participării la mobilitate cadrele didactice au stabilit un contact permanent cu cadrele didactice din şcoala gazdă menţinând schimbul de bune practici, au dobândit experienţa implementării unui proiect european, au cunoscut sistemul de învăţământ special şi special integrat din Olanda.
Impactul asupra instituţiei a fost puternic. Procesul instructiv-educativ-recuperativ din şcoală s-a îmbunătăţit prin implementarea metodelor pedagogice inovative dobândite în timpul schimburilor de experienţă şi prin folosirea optimă a tuturor resurselor şcolii. Schimbări pozitive s-au văzut în domeniul consilierii psihologice, logopediei, kinetoterapiei, psihodiagnozei, psihopedagogiei speciale, asistenţei sociale, terapiilor specifice de recuperare, managementului educaţional, utilizării TIC, în domeniul organizării activităţilor instructiv-educative şi al activităţilor extraşcolare.
Cele cinci reguli care stau la baza desfăşurării învăţământului olandez au fost adoptate şi de şcoala noastră.
În urma acestei mobilităţi a crescut prestigiul şcolii în comunitate, şcoala devenind un model, o resursă de formare pentru învăţământul special şi special integrat şi pentru şcolile de masă care şcolarizează elevi cu CES. Dimensiunea europeană a şcolii a crescut prin contactul permanent care s-a stabilit între partenerii de proiect, şcoala noastră devenind un mediu unde valorile culturale naţionale şi europene s-au dezvoltat şi au fost promovate. În urma participării la acest proiect am dezvoltat un plan de inovaţii didactice care să faciliteze evoluţia europeană a şcolii.
În urma implementării acestui proiect european, elevii şcolii noastre şi elevii cu CES integraţi în şcolile de masă beneficiază de un proces instructiv-educativ-recuperativ îmbunătăţit, în concordanţă cu sistemul olandez. Ei reprezintă principalul indicator de impact. Creşterea frecvenţei şi a motivației pentru învățare şi îmbunătățirea rezultatelor școlare sunt cele mai importante dovezi ale utilităţii acestui proiect. Impactul pozitiv a fost resimţit şi de părinţii elevilor şi de autorităţile din zonă. Printr-o consiliere mai bună, după model olandez, părinţii se vor implica mai mult în educaţia copiilor, vor participa mai activ la viaţa şcolii, iar autorităţile din zonă împreună cu asistentul social al şcolii vor lua un set de măsuri care să îmbunătăţească interacţiunea dintre elevii noştri şi mediul socio-economic şi cultural.
Estimăm că proiectul va avea efecte de lungă durată, că învăţământul special şi special integrat din zonă va suferi schimbări semnificative şi permanente îmbuntăţiri. În cadrul şedinţei de încheiere a proiectului am arătat schimbările pozitive care au avut loc în şcoala noastră cu scopul de a motiva aceste instituţii să aplice la astfel de proiecte, pentru că funcţionând mai bine şi lucrând în echipă putem determina schimbarea pozitivă a politicilor sociale destinate elevilor noştri aflaţi la risc de marginalizare şi excludere socială.
În şcoala noastră au fost adoptate cele cinci reguli importante care stau la baza organizării activităţilor zilnice în şcolile olandeze. În urma implementării acestor reguli s-a observat diminuarea violenţei în şcoală, creşterea respectului reciproc între elevi, elevi şi cadre didactice. Şcoala noastră a adoptat o atmosferă prietenoasă şi deschisă, a devenit mai curată şi mai aranjată. Elevii au devenit conştienţi de necesitatea protejării materialelor şi a mediului înconjurător. Profesorii au adoptat noi metode de predare şi evaluare, fapt care a determinat creşterea interesului pentru învăţare şi a randamentului şcolar al elevilor, activităţile şcolare devenind mai atractive şi eficiente.