www.didactic.ro

[chireaciprian]

baiatului meu ii este frica de profesorul de matematica,si din aceasta cauza nu se poate concentra la tabla iar rezultatele sunt dezastruoase

[lucky6emi]

Sa aflati mai intai raspuns la cateva intrebari:
1.Se teme de nota?
2.Se teme de reactia profesorului la raspunsul sau?
3.Este profesorul prea sever?
4.Se teme de reactia dv in cazul unei note mai mici?
5.Este o fire emotiva de obicei?
De fapt primul lucru pe care trebuie sa-l stiti este de fapt ce il sperie.Apoi ,cred eu ,ar trebui sa aveti o discutie cu profesorul caruia sa-i explicati ce va supara si ce ati dori sa faca in continuare pentru a se rezolva situatia.

[invatator]

...si inca:
-rezultatele in scris sunt mai bune?
-emotia se produce numai in raspunsuri orale la matem sau in mare parte doar la matematica?
-are dificultati in abordarea acestui obiect?
- cu dirigintele ati discutat?
- cu consilierul?

Doresc copilului dvs sa depaseasca acest moment f f neplacut in viata unui elev! Trebuie sprijinit de toti cei care-l iubesc!

[aniova30]

De cat timp este elevul acestui profesor ?

Cu fostul invatator , care cu siguranta va cunoaste foarte bine si copilul si ( daca ati pastrat aceeasi scoala ) si profesorul de matematica , ati discutat ?

[mirelar]

Intrebarile pentru a afla cauza sunt binevenite, dar ce ne facem daca ne izbim de "renumele" unui profesor si mai ales de perseverenta acestuia in a fi "perfectionist'? Stiu si eu, din experienta fetitei mele, de un asemenea profesor ale carui merite( pe langa exceptionala pregatire ) constau si in terorizarea copiilor: corigente la final de ciclu, corigente pentru jumatate din efectivul clasei etc.
Asa ca fetita mea(clasaa 8-a) nici n-a indraznit sa ridice mana de teama: notei, reactiei profesorului, inposibilitatii de a salva media..
De discutat cu profesorul ...nici nu incape vorba! Si eu ma tem de reactia post-discutie sau de urmari.Si doar suntem cadre didactice amandoi.

[oana1964]

se pare ca autorul topicului a uitat sa mai raspunda ..
frica s-ar putea sa nu fie de profesorul de mate ci de parinti. mie imi era teama de cearta de acasa daca luam o nota mai mica de 9; cu cat era nota mea mai departata de 9 sau de 10, cu atat mai dur era taica'meu...

[mmihaela66]

baiatului meu ii este frica de profesorul de matematica,si din aceasta cauza nu se poate concentra la tabla iar rezultatele sunt dezastruoase

Cred ca putem privi si altfel lucrurile.
Ce meserie au parintii?
Noi suntem profesori de matematica , amandoi si fata noastra , mai sensibila era la clasa a V a tot timpul stresata sa nu greseasca la mate.
Din dorinta de a nu gresi , gresea elementar , banal .
A trebuit mult timp , multa munca sa inteleaga ca trebuie sa invete pentru ea , nu pentru nota , nu pentru noi parintii.
Faptul ca noi suntem profesori nu inseamna ca ea trebuie sa ia numai 10.
Este eleva si trebuie sa se bucure de aceasta perioada frumoasa si unica.
Acum este clasa a IX la mate - info , invata constant si nu mai este stesata deloc de faptul ca noi suntem prof.
Tot din teama de a nu gresi nu a vrut sa participe la olimpiada. Am inteles-o si nu am fortat-o.
A ales activitati extrascolare si noi am fost alaturi de ea.
Cred ca trebuie discutat mult cu copilul -in primul rand parintele.
Daca parintii sunt prof. stresul copilului este mult mai mare.
Subiectul ramane deschis, poate ar trebui copilul sa discute cu alti copii care au trecut prin asta. Ar fi mai aproape de inima lor stiind ca nu este singurul.

[anne_marie]

nu vreau sa fiu rea , dar , oare elevul uita TOT de frica profesorului cand este langa el la tabla? nu v-ati gandit ca ar putea fi o scuza? copiii sunt inventivi.................

[dia_cos]

Intrebarile pentru a afla cauza sunt binevenite, dar ce ne facem daca ne izbim de "renumele" unui profesor si mai ales de perseverenta acestuia in a fi "perfectionist'? Stiu si eu, din experienta fetitei mele, de un asemenea profesor ale carui merite( pe langa exceptionala pregatire ) constau si in terorizarea copiilor: corigente la final de ciclu, corigente pentru jumatate din efectivul clasei etc.

Mă miră referinţa dvs. la "excepţionala pregătire"... În ce domeniu? Matematică, istorie, arte plastice...? Omul acela este profesor, nu matematician, nu istoric, nu pictor sau altceva. Terorizarea elevilor (mai ales cea psihică, de o factură uneori criminală - da, aţi citit corect) este cea mai crasă eroare pedagogică imaginabilă. Asta în cazul în care nu se înscrie în sfera patologiei psihiatrice... Oricum, ambele variante îl descalifică profesional.

Copiii au o enormă nevoie de a-şi manifesta personalitatea iar şcoala trebuie să fie locul unde aceasta să se poată valoriza. Dacă şcoala (fie şi numai prin câţiva profesori mai "perfecţionişti") îi sperie, o vor respinge şi îşi vor căuta refugiul în medii în care sunt acceptaţi (de pildă în gaşca de cartier). Şcoala trebuie să fie atractivă, prietenoasă, interesantă... să fie - dacă-mi permiteţi - "cool". Pentru un profesor, abordarea diferenţată a fiecărui copil în parte - în funcţie de temperament, de capacitate, de provenienţă socială etc. - este o datorie elementară. A trata brutal un elev emotiv este, pur şi simplu, o barbarie (din nou: sau un simptom de schizofrenie).

Poate veţi spune că reacţia mea este disproporţionată. Nu sunt isterică şi mă bazez pe experienţa mea de părinte. Întâlnirea mea cu doi asfel de "terorişti" s-a petrecut tocmai când fiica mea - elevă în clasa a 11-a la un liceu "de elită" - trecea printr-un moment dificil: o stare depresivă, diagnosticată şi în tratament (pentru cine nu ştie: e o carenţă temporară de serotonină - nu e un "moft", puteţi căuta referinţe). Ceea ce s-a întâmplat a fost la limita umanului (vă scutesc de detalii) şi mi-a distrus orice urmă de încredere în capacitatea şcolii de a oferi copilului meu serviciile educaţionale pe care le aştept în simpla mea calitate de contribuabil. Indiferent de situaţie, este inadmisibil să intri cu bocancii în sufletul unui copil. Traumele pot fi de lungă durată.

Diana

[mara2006]

Subscriu parerii mai sus mentionate.

Sunt unii profesori care considera ca simplul fapt de a fi detinatorii unei diplome (cine stie cum luate?! pentru unii) le da dreptul implicit la respectul elevilor lor! ABSURD! Nu poti cere unui elev si parintilor lor sa te respecte pentru faptul ca diploma ta este de profesor!
Respectul ti-l castigi prin competenta ta ca profesor-pe specialitate si ca psihopedagog-! Elevii(si parintii lor) nu sunt dusmanii profesorilor decat daca acestia, prin comportamentul lor ii desconsidera si ii trateaza ca atare.
Am auzit multe opinii in cancelarii (sunt profesor si eu): AH! Ce le-am facut! Le-am pus de-a 2 si 3! Mi-e rusine in aceste conditii ca apartin acestei tagme in care exista si atata ignoranta!
Vorbim de reforme, cerem peste tot drepturi (salarii) care sa ne redea statutul pierdut dar nu facem nimic pentru a ne recastiga acest statut prin noi insine, nu din mila guvernantilor.

Sunt si adevarati profesori printre noi!
Aceia care nu sunt huiduiti la ore, care nu sunt afectati si nu se tem de "golanii" care "nu mai pot fi controlati din cauza democratiei"! Ma-nclin in fata acestora!

[emil]

....Sunt si adevarati profesori printre noi!
Aceia care nu sunt huiduiti la ore, care nu sunt afectati si nu se tem de "golanii" care "nu mai pot fi controlati din cauza democratiei"! Ma-nclin in fata acestora!

Cei mai multi elevi vin la scoala doar pentru note!(de fapt pentru diploma ) Pe foarte putini ii intereseaza sa invete, ci mai mult ce nota primeste! "Respectul" , controlul, golania, huiduiala,.... toate sunt determinate de interes: NOTA!

Nu inteleg de ce ne mintim singuri si ne prefacem a crede!

Vedeti si sondajul de pe prima pagina!
Parerile sunt impartite.
Eu as zice ca NOTA este, intradevar un mobil, dar, cel putin in liceele bune, elevii sunt motivati in mare parte de dorinta de a reusi in viata. Aceasta inseamna in primul rand, admiterea la facultate.
Motivatia pentru stiinta, pentru cunoastere este f mult dependenta de profesor, de talentul acestuia! Experienta personala imi spune ca trebuie sa ii motivezi pemanent elevului, "pentru ce ii trebuie" cunostintele pe care i le transmiti tu.
Nu cred ca trebuie sa fim radicali !

[emil]

A avea o diploma pentru a merge la Facultate, a avea BANI,...etc, inseamna a reusi in viata.
Fiecare individ este liber sa judece "reusita in viata"

[mara2006]

Din pacate realitatea cotidiana nu ne ofera decat putine "modele" de reusita in viata care au la baza munca pe bancile scolii. Ce vedem in jurul nostru? Proxeneti care au case si masini de lux, tinere care prefera legaturi cu indivizi intre doua varste "aranjati' s.a.
Rolul profesorului(ca educator) este de a constientiza elevii ca "traim" vremuri anormale,dar specifice pentru o perioada de trecere spre normalitate care sunt sigura ca va veni! Sistemul valorilor este acum debusolat, dar prin educatia in care sa credem si noi, profesorii am putea schimba situatia. Suna idealist?

Posibil, dar cert este ca noi trebuie sa lucram la mentalitate, or' asta este cel mai greu de schimbat. Dar insist pe faptul ca, noua, profesorilor ne revine aceasta sarcina! Suntem pregatiti sa ne-o asumam?!

[mara2006]

Din pacate realitatea cotidiana nu ne ofera decat putine "modele" de reusita in viata care au la baza munca pe bancile scolii. Ce vedem in jurul nostru? Proxeneti care au case si masini de lux, tinere care prefera legaturi cu indivizi intre doua varste "aranjati' s.a.
Rolul profesorului(ca educator) este de a constientiza elevii ca "traim" vremuri anormale,dar specifice pentru o perioada de trecere spre normalitate care sunt sigura ca va veni! Sistemul valorilor este acum debusolat, dar prin educatia in care sa credem si noi, profesorii am putea schimba situatia. Suna idealist?

Posibil, dar cert este ca noi trebuie sa lucram la mentalitate, or' asta este cel mai greu de schimbat. Dar insist pe faptul ca, noua, profesorilor ne revine aceasta sarcina! Suntem pregatiti sa ne-o asumam?!

[betiana]

Mi-aduc aminte de clasele gimnaziale.Era demult.Dar nu o sa uit frica pe care am trait-o la ora de muzica.Cand eram scoasa la tabla uitam solfegiul.Totul mi se stergea din memorie.Iubesc muzica,dar acea profesoara ma teroriza.Era un fel de zgripturoaica.Un adevarat cadru didactic ar trebui sa gaseasca metoda de a se face placut elevilor,de a-i stimula si nu de a-i teroriza.La scoala e bine sa mergi cu placere,cu gandul ca o sa descoperi lucruri noi despre elementele vazute si nevazute ale lumii.Nu notele mici ma inspaimantau in copilarie,ci mastile fioroase ale unor profesori.As vrea ca la vremuri noi sa existe si profesori noi.Oameni dedicati meseriei lor si care inteleg universul copilariei.