de silverstar » 19 Sep 2006, 07:17
Ultimul gând
Cu cîţiva ani în urmă vorbeam cu o doamnă, fostă profesoară de limba română. Ştiind că mă preocupă, că mă interesează anumite lucruri, mi-a vorbit întîi despre Iaşii anilor '30 cînd dumneaei, copil fiind, îşi petrecea vacanţele de vară acolo, la o soră a bunicii ei, doamnă care nu avusese copii la viaţa ei. ÃŽn vara aceea venise acolo, la Iaşi, şi un văr de-al dumneaei. Mama vărului ei era foarte bolnavă, familia ştia că va muri şi l-au trimis pe copil la Iaşi ca să-l scutească de o durere aşa de mare. Copiii, însă, nu ştiau aşa ceva.
ÃŽntr-o seară, mătuşa şi copiii se plimbau şi, la un moment dat, s-a stîrnit un vînt puternic, vînt care a răvăşit maldărele de gunoaie din faţa magazinelor evreieşti din acea perioadă. Un petec de ziar, nu mai mare de o palmă, s-a lipit de cămaşa copilului. Băiatul, vesel ca orice copil, a luat petecul de ziar care i se lipise de cămaşă şi... l-a citit. Ce credeţi că a citit? Anunţul prin care familia lui informa pe cunoscuţi că mama lui nurise... ÃŽn aceiaşi noapte au pornit spre Bucureşti unde, a doua zi, au ajuns tocmai la timp ca să asite la înmormîntarea mamei lui...