rosioru scrie:Cred ca pot sa va ajut.
Pentru inceput incerc sa va raspund la cele doua semne de intrebare- absenta numelor daco-romane in cronicile scrise inaintea secolului 12 ?
- "vlahii" sunt documentati de bizantini doar la sud de Dunare ?
1. Trebuie precizat daca va referiti la nume proprii sau cuvinte daco-romane!
Oricum sec XII-XIII au reprezenat pentru Europa de rasarit sfarsitul migratiilor. Izvoarele istorice scrise sunt intr-adevar rare. Oamenii acelor vremuri erau mai ingrijorati de viata lor decat preocupati sa scrie. Este un fapt prezent nu numai in spatiul carpato-danubiano-pontic, ci si in toata Europa pe perioada migratiilor. Acest lucru nu inseamna ca izvoarele scrise in care sa se faca trimitere la populatia din nordul Dunarii lipsesc, dar sunt in nr. redus.
Iata unele dintre ele:
- sec VII "Strategikon" (tratat militar bizantin scris de imparatul Mauricius) numeste populatia de la nord de Dunare "romani";
- sec VIII intr-o insemnare de la Manastirea Castamonitu (Grecia-Muntele Athos) sunt mentionati "valaho-rinchinii";
- sec X Moise Chorenati aminteste o entitate politica "tara Balak";
- sec X imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul foleseste in lucrarea "Despre administrarea imperiului" termenul de "romani": "acestia se numesc romani pentru ca au venit din Roma si poarta acest nume pana in ziua de azi";
- 980 imparatul bizantin Vasile al II-lea îi aminteste pe romani sub denumirea de "valahi" etc.
Probabil in discutiile dvs. pe forum vi se solicita vreun nume propriu zis (Ionel, Nelu!!!) nu doar izvoare de genul celor de mai sus. Recunosc ca m-a intrigat acest aspect mai ales ca nu mi-am pus aceasta problema pana mai ieri. O posibila si plauzibila explicatie este ca pana in sec XII romanii au trai oraganizati in obsti satesti, fara lideri care sa se evidentieze pe plan extern astfel incat memoria cronicarilor sa-i imortalizeze in paginile lor.
Pastrand intrebarea dvs. puteti sa soliciati sa vi sa spuna un nume al vreunui satean ungur din sec IX ?
Organizarea politico-statala a romanilor in cnezate si voievodate incepe o data cu finalizarea procesului de etnogeneza, adica in sec. VIII. Astfel incat in sec. IX cand triburile nomade de origine fino-ugrica se stabilesc in Campia Pannoniei romanii din Transilvania au primele formatiuni politico-statale: voievodatele conduse de Gelu, Menumorut si Glad. Ironia istoriei face ca aceste voievodate romanesti sa fie mentionate de un izvor unguresc din sec XII "Gesta Hungarorum"!
2. In lista de izvoare istorice anterioare sec. XII se pot da ex. pentru al doilea ?
Probabil acest aspect are legatura cu faptul ca stapanirea Imperiului Bizantin s-a exercitat in special la sud de Dunare, iar aici au avut probleme mari cu unii vlahi. Este normal atunci ca in izvoarele bizantine sa se faca referiri in special la vlahii din sudul Dunarii.
Important de marcat este faptul ca limba romana s-a format in spatiul romanitatii orientale, la NORD si SUD se Dunare. Venirea slavilor si stabilirea lor masiva in sudul Dunarii incepand cu sec VII, a dus la spargerea acestei romanitati.
Teoria continuităţii coloniştilor romani aduşi de Traian în Dacia şi a dacilor romanizaţi pare să fie o creaţie subiectivă şi destul de puţin adevărată, cauzată de:
- Politică. Disputele teritoriale între statul modern român şi vecinii săi. Scopul teoriei era dovedirea dreptului primului venit, nu adevărul istoric. Astfel se face alergie la orice sosiri parţiale ale românilor în România de azi mai târzii de anul 106, chiar dacă vechimea românilor în Dacia este prea puţin redusă cu aceste admigraţii sau aculturaţii. Repulsia faţă de tot ce ţinea de sudul Dunării, de Imperiul Otoman.
- Stiinţă. Necunoaşterea istoriei teritoriului României inclusiv abuzul intepretării arheologice. Astfel s-a făcut o extrapolare între ceea ce se cunoştea (Dacia Traiană şi Principatele Române Medievale). Insuficienţe ale definirii etniei: teritorialitatea, varietatea (ârasaâ). Absenţa viziunii de asamblu asupa istoriei Peninsulei Balcanice.
- Religie. Interesele Bisericii Române Unite cu Roma şi ale Bisericii Ortodoxe Române, ambele interesate în a răstălmăci creştinarea Primei Bulgarii. Dispreţul unor catolici austrieci faţă de Imperiul Roman de Răsărit.
Cred că istoria românilor din acea perioadă se poate reconstitui, e drept mai mult pe bază deduceri, pe bază de mărturii indirecte.
Nu l-am citit pe Robert Roesler, dar am convingerea că, chiar dacă a fost o migraţie spre România de azi imediat înainte de năvălirea tătară, ea a fost nesemnificativă. Migraţii semnificative trebui să fi fost mult mai devreme, începând cu năvălirea hună (375), pe atunci, în părţile nordice la României de azi.
Nu ageez nici o teorie. Lumea ar trebui să ştie toate dovezile de romanitate ilirică (balcanică), cu mult înainte de cucerirea Daciei, şi părţile "albe" de reconstituire să nu fie confundate cu materialul autentic.