de felixmunteanu » 15 Oct 2008, 14:44
Părerea mea este că şcoala nu ne pregăteşte aproape deloc cum să fim dascăli. Am învăţat toate metodicile, am făcut şi practică, dar au rămas multe pe care le-am învăţat din mers. De pildă, nu ne-a învăţat nimeni cum se face efectiv o planificare, cum se scrie un memoriu de activitate, unde trebuie să apelezi în cazul unui transfer sau în alte situaţii.
E clar că putem cere ajutorul, dar s-a ajuns prea departe cu a lua totul de-a gata. Eu, personal, când am intrat în învăţământ nu eram foarte departe de absolventele de azi, dar am încercat să învăţ din jurul meu. Apelam la colegele de la clasele paralele şi alcătuiam împreună planificarea. Asta o dată, de două ori până am învăţat, apoi lucram singură şi mă bucuram că reuşesc. Acum mă descurc foarte bine. Cu toate acestea deschid rubrica materiale, caut planificări din care mă inspir sau le compar cu ale mele, dar, oricât de bun ar fi un material, tu, ca dascăl, nu poţi să-l copiezi fără să-l treci prin filiera personală. Nu e ruşine să recunoşti că ai nevoie de ajutor, dar strigătele astea de AJUTOOOOOOR nu fac impresie bună. Aici e problema stimei de sine de care se vorbeşte mai sus. Nu fudulie, stimă de sine.
Citeam aici, cândva, cum cineva se revolta că nu i-a fost apreciată lecţia la inspecţie cu toate că a luat planul de pe didactic de la o doamnă care îl folosise la gradul I şi luase 10. E ca şi cum am vrea toate să purtăm pantoful Cenuşăresei. Ăncălţăm ce ni se potriveşte nu doar ce ne place.
Revenind la ideea iniţială, m-am bucurat zilele trecute când profesoara mea de la facultate a început cursul de educarea limbajului prezentându-ne un ghid pentru tinerele cadre didactice, ghid la care lucrează şi pe care îl dedică tuturor celor care de-a lungul anilor au învăţat toate aceste lucruri din mers.
Sunt multe de învăţat în ţara asta....