de vioreldolha » 17 Sep 2006, 21:13
I.
Din 1900 învatatorii îsi tineau regulat congresul lor, unde discutau chestiuni la ordinea zilei în învatamântul primar.
La toate Congresele, Spiru Haret era nelipsit si îsi nota în carnetul sau orice idee buna care putea fi luata în seama. Se declara colaboratorul lor, al învatatorilor, nu seful lor: âEu privesc pe toti cei care fac parte din acest corp ca pe niste barbati meniti a aduce la îndeplinire o mare opera. Ăntr-adevar, corpul didactic, care în trecut îsi limita toata activitatea în treburile pur scolare, azi se manifesta în mod foarte larg, luând parte însemnata în evolutia activitatii noastre sociale. Va ramâne sa mentineti locul înalt pe care l-ati câstigat singuri în fata lumii.â Sunt vorbele lui Haret de la Congresul de la Bucuresti, din 1904. Li s-a oferit învatatorilor posibilitatea sa se considere nu doar simpli slujbasi al statului, ci sa-si înmulteasca singuri ocupatiunile, sa fie elementele cele mai active ale comunitatilor în mijlocul carora traia traiau âsa atace din toate partile ignorantaâ cum spunea Fl. Cristescu â un învatator de la Rosiori de Vede raspândind cât mai mult si cât mai departe âlumina cea binefacatoare a culturiiâ. Pentru aceasta a introdus în programele scolilor normale studiul contabilitatii, masuri despre datoriile învatatorilor, despre cum se pregatea si cum se tinea o conferinta etc. Dupa absolvire învatatorii erau chemati la conferinte judetene, la cercuri culturale, la congrese pe tara. Haret a initia calatoriile de vacanta, pentru ca slujbasii scolilor sa-si cunoasca tara si sa vorbeasca copiilor despre ea. Multi dintre ei au si lasat si pe hârtie impresiile lor. Pe unii învatatori I-a trimis în tarile straine sau în tarile Apusului, în Danemarca, Suedia, Norvegia, Germania, Olanda, Belgia sau Italia si sunt multi dintre acestia care au ajuns apoi în fruntea institutiilor culturale din tara.
Ănvatatorul trebuie sa fie, dupa Spiru Haret, cel putin ca intentie âharnic, modest, devotat si muncitor priceput, muncitor pentru îndreptarea spre bine a tarii noastreâ. La 24 ianuarie 1908 Haret declara în Parlament: âM-am straduit ca din învatatori si preoti sa creez o forta pe care s-o îndreptez întreaga contra starii de ignoranta si de decadere a taranimii sub toate formele eiâ
A reusit el? Nicolae Iorga rezuma gândul foarte multor români când spunea la Congresul învatatorilor din 1907: âcând va vorbesc despre el, în semn de respect, sculati-va în picioare,,.
II.
Astfel, până în anul 1917 nu s-a predat limba română în şcolile din Basarabia. Ăn acest an, însă, sub presiunea evenimentelor a luat naştere Asociaţia profesorilor în învăţătorilor moldoveni din Basarabia şi de dincolo de Nistru care, la Congresul învăţătorilor din 10-13 aprilie 1917, a impus un caracter naţional şcolilor şi a decretat organizarea de cursuri de vară pentru însuşirea limbii române de către învăţători. La 17-18 aprilie, a avut loc Congresul cooperatorilor basarabeni, iar la 19-20 aprilie - Congresul preoţilor, ca între 21 şi 24 mai, să se ţină Congresul ţăranilor. Aceste congrese relevau renaşterea spiritului românesc în Basarabia.
14 aprilie se înfiinţase "Asociaţia învăţătorilor moldoveni din Basarabia şi de dincolo de Nistru". Congresul învăţătorilor români din Rusia, ţinut la Odessa, a cerut pentru transnistrieni serviciu religios, şcoli, inspectorat şcolar, episcopie la Dubăsari, seminar la Odessa, toate în limba română.
In mai 1917 (*deci cand Basarabia era inca a Rusiei) a avut loc la Chisinau Congresul Invatatorilor. Invatatorii din Basarabia au propus, in cadrul acestui concres, in unanimitate "Nationalizarea scoalelor si a altor institutii obstesti in Basarabia" adica folosirea limbii romane, etc, adica o revenire la specificul national a acestei provincii.
Reprezentantul guvernului tarist, Serebreanski, s-a opus acestei initiative, sustinand ca limba "bastinasilor", a moldovenilor, este saraca, asemeni celei folosite de eschimosi, avand in jur de 100 de cuvinte si prin urmare, aceasta natuionalizare nu poate avea loc, lipsind tocmai elementul esential: limba.
Ion Buzdugan un membru in prezidiul acestui congres a cerut lui Alexei Mateevici (in ciuda numelui, roman 100%) pt a doua zi sa apara cu "Biblia Romaneasca", tiparita la 1688.
Va dati seama fata rusului cand romanii i-au pus in fata cartoiul ala vechi si mare tiparit in romana la 1688. In plus, tot atunci a fost citita, pe prima data poezia "Limba Noastra" a lui Mateevici: "Limba noastra-i o comoara/In adancuri infundata,/Un sirag de piatra rara/Pe mosie revarsata [...] Limba noastra-i limba sfanta,/Limba vechilor cazanii,/care-o plang si care-o canta/Pe la vatra lor taranii ..."
Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă facem parte din marele trup al românismului... Trebuie să ştim că suntem români, strănepoţi de-ai romanilor... Aceasta trebuie să le-o spunem copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Alexe MATEEVICI la congresul învăţătorilor (25-28 mai 1917)
La Congresul învăţătorilor, tot din Aprilie 1917 Pan Halippa a spus ca suntem moldoveni, facem parte din marele popor român, aşezat în România, Transilvania, Bucovina, criticând rusificarea
Un proiect, care conturează imaginea şcolii naţionale din Basarabia, este propus de Onisifor Ghibu la Congresul învăţătorilor, ce şi-a desfăşurat lucrările la 17 decembrie 1917 la Tiraspol, într-un capitol intitulat âĂn treaba şcoliiâ.
Principiile după care urma să se dezvolte învăţămîntul au fost clar expuse încă la 14 aprilie 1917 la cea âdintîi adunare slobodăâ a învăţătorilor din Basarabia, care au hotărît să organizeze âAsociaţia învăţătorilor moldoveniâ şi care au adoptat programul Asociaţiei, orientat spre naţionalizarea şcolii, ce a fost adus la cunoştinţa zemstvei guberniale a Basarabiei [Ibidem, p. 35]. Predarea obiectelor în limba română, studierea istoriei poporului, a limbii şi literaturii române erau obiective majore ale timpului, care solicitau din partea învăţătorilor un efort considerabil în vederea realizării mai multor sarcini expuse de Onisifor Ghibu, ctitorul reformei învăţămîntului din Basarabia în anii 1917â1918, în âCele zece porunci ale învăţătorului moldoveanâ. Ăn vara anului 1918 se votează două legi, elaborate de Simion Mehedinţi: Legea eforiilor şcolare şi Legea şcolilor pregătitoare. Ăn prima lege se promovează ideea âunei autogestiuni şi descentralizări realeâ, care după cum afirma Simion Mehedinţi, era âo lege democraticăâ
Un proiect, care conturează imaginea şcolii naţionale din Basarabia, este propus de Onisifor Ghibu la Congresul învăţătorilor, ce şi-a desfăşurat lucrările la 17 decembrie 1917 la Tiraspol, într-un capitol intitulat âĂn treaba şcoliiâ.
Principiile după care urma să se dezvolte învăţămîntul au fost clar expuse încă la 14 aprilie 1917 la cea âdintîi adunare slobodăâ a învăţătorilor din Basarabia, care au hotărît să organizeze âAsociaţia învăţătorilor moldoveniâ şi care au adoptat programul Asociaţiei, orientat spre naţionalizarea şcolii, ce a fost adus la cunoştinţa zemstvei guberniale a Basarabiei [Ibidem, p. 35]. Predarea obiectelor în limba română, studierea istoriei poporului, a limbii şi literaturii române erau obiective majore ale timpului, care solicitau din partea învăţătorilor un efort considerabil în vederea realizării mai multor sarcini expuse de Onisifor Ghibu, ctitorul reformei învăţămîntului din Basarabia în anii 1917â1918, în âCele zece porunci ale învăţătorului moldoveanâ. Ăn vara anului 1918 se votează două legi, elaborate de Simion Mehedinţi: Legea eforiilor şcolare şi Legea şcolilor pregătitoare. Ăn prima lege se promovează ideea âunei autogestiuni şi descentralizări realeâ, care după cum afirma Simion Mehedinţi, era âo lege democraticăâ
III.
Leon BOGA 1880â1974 S-a nĂŁscut la 15 ian. 1880 (alte surse 1886), în localitatea Vales (azi Tetovo) din Macedonia. TatĂŁl sĂŁu, Teodor Boga, se trĂŁgea dintr-o familie de aromâni A decedat la 23 iun. 1974, la Vaslui, fiind înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iaşi. Personalitate marcantĂŁ a culturii din Basarabia interbelicĂŁ. Ăn iul. 1918 formeazĂŁ nucleul Asociaţiei Corpului Didactic Moldovenesc. ĂmpreunĂŁ cu Ştefan Holban a convocat Congresul ĂnvĂŁţĂŁtorilor din jud. Tighina. LanseazĂŁ iniţiativa de a edita revista Şcoala.
IV.
IASI
Sunt nume predestinate, care la simpla lor pronuntare inchid in ele caracterul omului. Ele tradeaza fie dinamismul unui individ, fie elanul sau. Iata Toni; pronuntati numele scurt ca o pocnitura de biciu. Tradeaza intr'adevar caracterul de granit al acestui om, care sintetizeaza nazuintele a zeci de mii de invatatori, astazi napastuiti si lasati de izbeliste. In viata invatatorilor, care au cunoscut momente ilustrate de oameni, buna oara Lungu, domnul Toni reprezinta o etapa.
Am cerut d-lui Toni cateva randuri pentru "Ziua". Amabil, d-l Toni ne declara:
"- Congresul invatatorilor care a avut loc recent la Iasi, are un rol mai mare decat celelalte congrese, desi fiecare congres a avut o influenta deosebita in viata invatatorilor din Romania. Congresul de la Iasi ii deosebit de important pentru ca aici s'au adunat invatatori din toate colturile tarii noastre: Ardeal, Bucovina, Basarabia si de la anul va avea un caracter international. Invatatorii vor discuta cateva din problemele pe care ii framanta. Problema scolilor superioare taranesti, e o chestiune ce intereseaza, intrucat noi totdeauna am cerut o cultura larga pentru sateni, care nu pot fi tinuti in starea de inferioritate de astazi. Tot noi invatatorii am cerut prelungirea numarului de scoli la tara si tot noi pretindem curs complimentar asa cum se face in Danemarca. O alta chestiune ce o vom dezbate e pregatirea actuala a invatatorilor care nu ne multumeste. Noi dorim invatatorilor o pregatire universala pentru a fi la inaltimea chemarii lor. Literatura tarii, dezvoltarea ei, cer o cultura mare pentru dascalul de la tara si de la oras". ZIUA, 20 decembrie 1937
Congresul invatatorilor sĂ -a terminat de cateva zile. Orasul nostru si-a revenit in albia melancoliei sale cronice. S'au ascultat discursuri si s'au votat rezolutiuni, etc. Ministrul Scoalelor, i-a dezarmat, aproape i-a fascinat pe invatatori. Venisera oamenii sa protesteze contra salariilor de mizerie (2000 de lei pe luna si cu retineri, 1600 de lei) contra lipsei de higiena din scoli, a lipsei de material, etc. iar ministrul declara in deschiderea congresului cam asa: "sunt alaturea de dumneavoastra cu sufletul si toata fiinta mea, recunosc lipsurile si toate nedreptatile din sistemul nostru de invatamant". Atmosfera din sala se animeaza si este foarte entuziasta. Ministrul care a reusit sa integreze pe cei 6800 de invatatori someri, a reusit sa recastige inimile congresistilor cu mare usurinta.
"Bine graiesti, mos Anghelescu" scapa spontan o vorba un invatator basarabean. "Al nostru esti!" striga un al doilea. ZIUA, 20 septembrie 1937
V.
SATU MARE
Ăn anul 1935 a avut loc la Satu Mare Congresul învăţătorilor sub preşedenţia domnului Ţoni Dumitru, deputat şi preşedinte al Asociaţiei generale a Ănvăţătorilor (măreaţă sărbătoare a tuturor intelectualilor). E de menţionat faptul că în anul 1862 din oraşul Satu Mare prof. Petru Bran lansează iniţiativa unui Congres al învăţătorilor şi profesorilor români din Transilvania şi Congregaţiunilor învăţătoreşti.
Asociaţia învăţătorilor împreună cu preşedintele ei dascălul Ioan Medan dezvoltă o activitate demnă de remarcat în susţinerea şi apărarea intereselor învăţătorilor. Asociaţia a înfiinţat banca învăţătorilor, dând împrumuturi pentru construcţia de locuinţe proprii şi şcoli, de ajutoare, subvenţii şi burse. Internatul asociaţiei, numit Casa Ănvăţătorilor, din Satu Mare este o instituţie frumoasă şi utilă copiilor învăţătorilor şi cadrelor didactice din judeţ.
Pe lângă fiecare şcoală s-au înfiinţat biblioteci populare.
Legea Cuza suferă mai multe modificări până în 1901 când ministrul Instrucţiunii Publice ajunge Spiru Haret, un mare reformator al învăţământului românesc, căruia i se datorează şi instituţionalizarea Casei Corpului Didactic,
Casa Ănvăţătorului sub denumirea iniţială.
Ănainte de înfiinţarea ei propriu-zisă trebuie menţionate însă alte societăţi premergătoare, cum ar fi Societatea corpului didactic primar din regatul României (1890) şi mai ales Casa Şcoalelor, instituţie de învăţământ şi cultură pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice (1896) (în timp ce ministrul era Petru Poni).
Casa Şcoalelor este adevăratul âstrămoş al CCD-urilor deoarece avea o secţie administrativă (âŚâŚ..!) ce se ocupa de construirea şi administrarea locativă, precum şi o secţie pedagogică (ce cuprindea biblioteci, muzee, laboratoare şi o Direcţie a Culturii Poporului ce cuprindea Editura Casa Şcoalelor.
Editura Casa Şcoalelor a devenit extrem de importantă atât pentru cultura naţională prin publicarea unor opere valoroase ale marilor scriitori ai epocii, cât şi pentru răspândirea acestor opere în toate colţurile ţării şi în toate mediile, mai ales după înfiinţarea bibliotecilor săteşti.
Un alt moment foarte important este anul 1900, an în care ia fiinţă Asociaţia Ănvăţătorilor şi Ănvăţătoarelor din România, care în scurt timp, progresiv, şi-a creat filiale în toate judeţele, constituind forme incipiente ale CCD, având şi o puternică funcţie socială.
Istoria CCD începe în ianuarie 1902 (mai precis 2 ianuarie), când o delegaţie de învăţători a solicitat ministrului Haret înfiinţarea unui orfelinat pentru copii dascălilor. La Congresul Didactic de la Bucureşti (1-3 iulie 1902), s-a hotărât nu numai înfiinţarea Orfelinatului ci şi o Casă de Credit, Economic şi Ajutor pentru membrii Corpului Didactic.
VI.
Deschiderea Congresului Ănvăţătorilor din R.P.R. Joi dimineaţa s-a deschis în capitală Congresul Ănvăţătorilor din R.P.R.". (Luptătorul Bănăţean din 11 aprilie 1952).
VII
CHISINAU
16 sept 2001
Congresul Invatatorilor, care a fost convocat ieri la Chisinau de catre Organizatia Profesorilor Crestin Democrati (OPCD), a cerut Guvernului sa intreprinda, in regim de urgenta, "masuri de derusificare a sistemului educational" si sa excluda limba rusa ca disciplina obligatorie din scolile cu predare in limba romana si in cele ale "minoritatilor nationale neruse". Participantii la for si-au rezervat dreptul sa contracareze, prin mijloacele ce le stau la dispozitie, toate actiunile guvernarii de natrura sa afecteze invatamantul.
Ptrintr-o rezolutie adoptata de Congres, profesorii au mai cerut "neadmiterea impunerii unor conceptii antistiintifice de predare a istoriei prin substituirea Istoriei Romanilor cu asa-zisa "Istorie a Moldovei", pastrarea ca obiecte de studii a limbii si literaturii romane si abandonarea intentiei de a le inlocui cu dogmele "moldovenismului primitiv" de sorginte stalinista".
Congresul a cerut "introducerea si asigurarea predarii invatamantului religios" si "predarea obligatorie si calitativa a limbii oficiale in toate institutiile de invatamant".
Profesorii au mai solicitat Executivului sa garanteze "asigurarea metodica, materiala, si financiara suficienta pentru dezvoltarea invatamantului ca prioritate nationala; ... alocarea a cel putin 7% din produsul Intern Brut pentru necesitatile invatamantului si finantarea centralizata a invatamantului de stat", precum si "elaborarea si promovarea unei strategii nationale de reformare si dezvoltarea a invatamantului".
Congresul Invatatorilor a cerut cabinetului de ministri "sa acorde o atentie sporita" scolilor cu predare in limba romana din Transnistria. "In procesul de negocieri cu liderii de la Tiraspol, ca si in demersurile pe plan extern orientate spe depasirea conflictului transnistrean, problemele scolii trebuie sa fie mereu in fruntea preocuparilor conducerii de la Chisinau", se arata intr-o declaratie votata de Congres.
Totodata, profesorii au adoptat si un apel, potrivit caruia "un obiectiv prioritar pentru sistemul educational national este integrarea si sincronizarea lui cu cel din Romania". "Eforturile de armonizare a proceselor de invatamant din cele doua state romanesti au avut un efect benefic de importanta cardinala pentru renasterea nationala a romanilor din stanga Prutului si pentru modernizarea scolii in acord cu cele mai avansate modele internationale", a afirma in apelul respectiv.
Profesorii au mai solicitat Guvernului sa excluda "tentativele de ideologizare a Scolii si de indoctrinare a copiilor prin impunerea organizatiilor de pionieri si komsomolisti".
Mircea Ciobanu, presedintele OPCD, a spus ca in cazul in care tentativele de ideologizare a scolii vor continua, profesorii vor gasi solutii pentru a se opune acestui fenomen, inclusiv prin declararea unor greve la scara nationala.
La Congres au participat cca 1200 de profesori din toate judetele Republicii Moldova, inclusiv din autonomia gagauza si Transnistria.
La Congresul Ănvăţătorilor, convocat la 16 septembrie la Chişinău, au participat cca 1200 de profesori din toate judeţele R. Moldova, inclusiv din autonomia găgăuză şi din Transnistria. Forul a cerut Guvernului să întreprindă, în regim de urgenţă, "măsuri de derusificare a sistemului educaţional" şi să excludă limba rusă ca disciplină obligatorie din şcolile cu predare în limba română şi în cele ale "minorităţilor naţionale neruse". Participanţii la for şi-au rezervat dreptul să contracareze, prin mijloacele ce le stau la dispoziţie, toate acţiunile guvernării de natură să afecteze învăţămîntul. Printr-o rezoluţie adoptată de congres, profesorii au mai cerut "neadmiterea impunerii unor concepţii antiştiinţifice de predare a istoriei prin substituirea Istoriei Românilor cu asa-zisa "Istorie a Moldovei", păstrarea ca obiecte de studii a limbii şi literaturii române şi abandonarea intenţiei de a le înlocui cu dogmele "moldovenismului primitiv" de sorginte stalinistă".
Congresul a cerut introducerea şi asigurarea predării învăţămîntului religios şi predarea obligatorie şi calitativă a limbii oficiale în toate instituţiile de învăţămînt. Profesorii au mai solicitat Executivului să garanteze asigurarea metodică, materială şi financiară suficientă pentru dezvoltarea învăţămîntului ca prioritate naţională; alocarea a cel puţin 7% din produsul Intern Brut pentru necesităţile învăţămîntului şi finanţarea centralizată a învăţămîntului de stat.
Congresul Ănvăţătorilor a cerut cabinetului de miniştri să acorde o atenţie sporită şcolilor cu predare în limba română din Transnistria. Totodată, profesorii au adoptat şi un apel, potrivit căruia "un obiectiv prioritar pentru sistemul educaţional naţional este integrarea şi sincronizarea lui cu cel din România". Profesorii au mai solicitat Guvernului să excludă "tentativele de ideologizare a şcolii şi de îndoctrinare a copiilor prin impunerea organizaţiilor de pionieri şi komsomolişti".