Un elev de clasa a X-a de la profil "stiinte" caruia ii sunt profesoara de chimie si diriginta-elev inteligent, dar nemotivat, extrem de lenes(refuza sa scrie in caiet la aproape toate materiile), dar care mie(iertat sa-mi fie subiectivismul) mi-e tare drag("branza buna in burduf de caine")-mi-a pus intrebarea:"La ce e buna scoala? Ce viata e asta la varsta mea care ma tintuieste 6 ore in banca, unde trebuie sa inghit cunostinte cu care sunt indopat, cunostinte carora nu le vad nici o finalitate (la ce sunt buni logaritmii si ce daca stiu sa rezolv probleme de chimie cinetica folosind legea de viteza, etc. Iar apoi, dupa-amiaza, iar lectii, invatat...Unde e timpul meu liber, dezvoltarea personalitatii mele, un sport, o prietena, muzica, filme. Imi doresc ceasuri intregi pe zi de ascultat muzica, de stat cu prietenii...Scoala sugruma in mine libertatea. Sunt capabil sa ascult argumente, dar vreau argumente solide, nu citate, nu morala, nu vorbarie goala"
Ajutati-ma, dragi colegi dascali, sa ii aduc argumente pro-scoala. Mi-am pus si eu-adolescenta fiind, aceasta intrebare. Nu am indraznit sa o formulez unui adult, imi era jena ca puneam sub semnul intrebarii scopul-subanteles nobil-unei institutii educationale, mai ales ca eram genul docil, "soarece de biblioteca", iar idealul unui tanar din anii comunismului era sa absolve o facultate-era un demers anevoios, dar care aducea onoare.
Marturisesc ca nu sunt o diriginta cu har, nu-mi e foarte usoara comunicarea, mi se pare mult mai dificil sa realizez o ora de dirigentie decat una de chimie, dar imi doresc nespus sa ma optimizez, doresc sa ii ajut pe copiii acestia atat de bulversati de degringolada societatii (sub multe aspecte) in care traiesc, si imi vine greu sa aduc argumente unei probleme de bun-simt, atat de evidente-caci se stie ca orice se poate demonstra, in mod sofist. Cred ca eu insumi nu mi-am raspuns la aceasta problema, caci altminteri aveam raspunsurile pregatite.
Aceasta problema m-a "atacat frontal" motivandu-ma sa caut raspunsuri, aproape panicata. Ma gandeam sa discutam cu oferta ocupationala a societatii actuale in fata, cu profilurile profesionale corespunzatoare(a-propos, cunoasteti documentatii in acest sens?) si cu teste de autocunoastere, astfel incat sa vedem de ce este necesara scoala. Sau, sa pornim invers:daca nu "ai scoala" ce poti sa faci in viata?Sau sa ii trimit pe ei, in grupe de cercetare, sa culeaga "de pe teren" informatii (sub forma de interviuri) de la oameni din diferite domenii de activitate-mai mult sau mai putin realizati?
Va rog, ajutati-ma cu sugestiile dvs, v-as fi sufleteste profund recunoscatoare! si, daca se poate, si cu anumite teme de dirigentie.[/i]