ADHD

ADHD

Mesajde marlypop76 » 08 Oct 2009, 19:12

Dragi colege! In ultimul timp am constatat ca din ce in ce mai multi copii au simptomele acestui sindrom. De aceasta data chiar am un copil diagnosticat cu ADHD.Daca puteti sa-mi dati sugestii cum sa lucrez cu un astfel de copil intrucat scoala pe care am facut-o acum14 ani nu m-a invatat. Astept sugestii cu multumiri anticipate!
"Din doua capete poate iesi o idee mai buna!"
marlypop76
 
Mesaje: 3
Membru din: 07 Oct 2009, 18:32

Re: ADHD

Mesajde nikostoica » 09 Oct 2009, 14:29

Gradinita dvs nu colaboreaza cu un Centru de asistenta Psihopedagogica? Numai printr-o colaborare stransa cu personalul calificat de acolo cred ca puteti avea sanse de reusita cu acest gen de copii.Dumnealor sunt cele mai indicate persoane pentru a va indruma si pentru a realiza impreuna cu dvs. un plan personalizat de educatie si interventie(PEI).
Aici http://www.farmaciiledona.ro/dona-info/ ... -adhd-I122 am gasit cateva sfaturi utile pentru parinti-poate va ajuta si pe dvs.
Alte linkuri: http://www.preferatele.com/docs/psiholo ... e-po19.php
http://www.didactic.ro/cautare?cid=caut ... isciplina=
http://www.didactic.ro/lectii-invataman ... -p43111-t5
http://www.didactic.ro/files/formare/ed ... u_adhd.doc.
Va doresc multa rabdare si perseverenta daca doriti sa realizati chiar si un mic progres cu acel copil!
nikostoica
 
Mesaje: 53
Membru din: 11 Feb 2005, 16:05

Re: ADHD

Mesajde pituka » 10 Oct 2009, 00:26

marlypop76 scrie:Dragi colege! In ultimul timp am constatat ca din ce in ce mai multi copii au simptomele acestui sindrom. De aceasta data chiar am un copil diagnosticat cu ADHD.Daca puteti sa-mi dati sugestii cum sa lucrez cu un astfel de copil intrucat scoala pe care am facut-o acum14 ani nu m-a invatat. Astept sugestii cu multumiri anticipate!
"Din doua capete poate iesi o idee mai buna!"

Părinţii sunt persoanele cele mai apropiate copiilor şi cele care cunosc cel mai bine trăsăturile de caracter şi punctele sensibile ale acestora. Pentru a fi cu adevărat eficient în misiunea dumneavoastră, trebuie să dispuneţi de o bună înţelegere a punctelor forte şi a slăbiciunilor copilului dumneavoastră, atât din perspectivă „clinică“ cât şi personală. Dincolo de acestea, este vital să comunicaţi educatorilor şi altor specialişti cunoştinţele dumneavoastră despre copil şi despre nevoile sale.

A acţiona cu adevărat eficient în interesul propriului copil necesită următoarele:

* Înţelegerea deplină a punctelor forte, a slăbiciunilor şi a nevoilor specifice ale copilului.
* Informarea în legătură cu drepturile educaţionale, cu modul de funcţionare a sistemului şi cu resursele care sunt disponibile.
* Comunicarea eficientă şi lucrul în cooperare cu educatorii copilului.
* Implicarea copilului în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, pentru a-i demonstra fără echivoc faptul că îi sunteţi alături până la capăt.

Comunicaţi eficient
Susţinerea cea mai eficientă presupune un efort de colaborare şi nu o luptă între părinţi şi educatori. Părintele care se comportă insistent, cu tact şi respectuos în comunicarea informaţiilor şi solicitarea de servicii este mai probabil a progresa, în comparaţie cu cel care manifestă o atitudine agresivă sau combatantă.

Implicaţi-vă copilul
Copilul este, în mod cert, persoana cea mai importantă din tot acest proces. Pentru orice copil, de orice vârstă, este neplăcut să fie scos în evidenţă prin intervenţii speciale, dar este încă şi mai rău dacă motivele nu îi sunt clare iar copilul nu se simte inclus în procesul respectiv. Părinţii şi profesorii realizează planuri speciale pentru copil şi îi cer să facă lucruri pe care nici unul dintre prietenii săi nu este nevoit să le facă! Copiii mai mici pot să interiorizeze unele sentimente de ruşine şi senzaţia că sunt „răi“. Unii copii mai mari pot să se simtă etichetaţi sau stigmatizaţi şi reacţionează prin resentimente şi necomplianţă.

Întotdeauna este mai bine să simţi că eşti participant, nu pion. Chiar şi copiii foarte mici acceptă intervenţiile atunci când motivele şi beneficiile le sunt explicate într-un mod care pare raţional pentru ei.

La fel de importantă este şi atitudinea familiei faţă de susţinerea copilului şi faţă de intervenţii. Nu este suficient să oferim doar disciplină şi îndrumare. („E timpul să te-apuci să-ţi faci lecţiile; închide televizorul"!). Lăsaţi copilul să vadă în dumneavoastră rolul de încurajator şi de „cavaler cu armură strălucitoare“ („Am încredere în tine, vreau tot ce-i mai bun pentru tine, sunt alături de tine până la capăt“). Intervenţiile educaţionale dau întotdeauna rezultatele cele mai bune atunci când copiii îşi consideră familia drept o sursă de sprijin permanent.
pituka
 
Mesaje: 11
Membru din: 21 Feb 2009, 15:17


Înapoi la Invatamant prescolar

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 6 vizitatori