www.didactic.ro

[vioreldolha]

PROIECTUL
,,ÎNVĂŢĂTORII ÎN SPRIJINUL INIŢIERII ÎN SCRIS-CITITUL LIMBII ROMÂNE A ETNICILOR ROMÂNI DIN SERBIA DE NORD-EST (VALEA TIMOCULUI’’
organizat in parteneriat de
ASOCIAŢIA ÎNVĂŢĂTORILOR DIN JUDEŢUL ARAD şi INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN

Proiectul, este derulat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în parteneriat cu Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Arad. La cursuri participă un grup de 40 de tineri etnici români din ţara vecină.
Bugetul alocat de Institutul Cultural Român acestui proiect este de 39.600 RON (aprox. 11.314 euro).
Programul destinat tinerilor etnici români din Serbia urmează proiectului „Şcoala românească în Bulgaria”, lansat în luna mai 2006 şi derulat pe tot parcursul acestui an.

Reprezentanţii asociaţiilor românilor din Serbia estimează că pe Valea Timocului există peste 300.000 de români grupaţi în peste 130 de localităţi mici şi mijlocii şi 20 de oraşe. Românii din Serbia de Răsărit (Timoc) nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională şi nu beneficiază de serviciu religios şi învăţământ în limba maternă. Partenerul principal din Serbia a fost Asociaţia Culturală-Română Curcubeul din Velika Iasikova, dar şi Federaţia Rumânilor din Serbia şi filiala Kladova a Consiliului Minorităţii Române din Serbia.
Pentru această comunitate nu există nici măcar o oră de cultivare a limbii române în nici o şcoală. Chiar dacă datorită tenacităţii şi numărului mare al vorbitorilor, limba strămoşilor mai rezistă la nivelul comunicării orale în familie, de regulă nici persoanele adulte şi nici chiar intelectualii de etnie română de acolo nu ştiu scrie şi citi româneşte. Cu atât mai puţin tinerii şi copiii, care din ce în ce mai puţini o folosesc şi la nivel oral, nu au făcut organizat măcar o dată un exerciţiu de scris-citit în limba părinţilor lor. Mai mult, nu ştiu mai nimic despre România, despre istoria, geografia şi cultura română.
Noi învăţătorii avem fără discuţie plăcuta obligaţie de a cultiva limba română, misiune pe care înţelegem să o împlinim şi dincolo de catedrele la care slujim şi chiar pentru cei care trăiesc în alte state, dar rămân între frontierele limbii române.
Cu sprijinul autorităţilor locale arădene (Primăria Arad, CLMA, CJA), al ISJ, al celor două universităţi arădene, CCD, biblioteca judeţeană, al altor parteneri arădeni, s-au derulat în anii trecuţi două ediţii ale acestui proiect în Arad. Prin efortul asociaţiei învăţătorilor arădeni, al Asociaţiei Culturale Curcubeul din Velika Iasikova -Serbia şi al Consiliului Naţional al Românilor din Serbia, s-a mai desfăşurat o ediţie în Kladovo şi Negotin (Serbia).
Institutul Cultural Român, apreciind impactul acestor acţiuni ale noastre, a decis să fie partener în proiectul de faţă.
În 11-12 noiembrie şi 18-19 noiembrie 2006 în oraşele Negotin şi Bor (Serbia de Nord-Est) 40 de etnici români din Valea Timocului au participat la cursuri de iniţiere în scris cititul limbii române fiind îndrumaţi de doi învăţători arădeni. Federaţia Rumânilor din Serbia şi agenţia TimocPress au făcut ca această acţiune să fie mediatizată la televiziunile locale sârbe. S-a mai luat contact cu etnici români prin deplasările la Kladovo, Crnajka, Jabukovac, Ostrelj. La Malainiţa am asistat la două botezuri oficiate în română de preotul Boian Alexandrovici. Acesta a transmis mulţumiri arădenilor care i-au fost alături când biserica sa a fost ameninţată cu demolarea.

În zilele de 1, 2 şi 3 decembrie 2006 la Arad. 13 învăţători arădeni (Curetean Ana, Dolha Dorina, Dolha Viorel, Chitu Larisa, Maneran Claudia, Venter Judit, Herbei Lacrimioara, Crisan Mariana, Guzan Teodora, Ostoia Cornelia, Palconi Liliana, Malita Melinda, Mihaly Otilia) au ţinut cursuri destinate acestor 40 de tineri etnici români din această zonă a Serbiei vizând dezvoltarea studiului în limba română şi promovarea elementelor de cultură şi civilizaţie românească în rândul etnicilor români din ţara vecină.

Învăţătoarea Ana Curetean a pregătit, conform contractului semnat de preşedintele ICR Horia Roman Patapievici şi presedintele AÎA Viorel Dolha, un supliment al revistei asociatiei dedicat exclusiv acestui proiect.

Tinerii români timoceni au fost cazaţi prin efortul ICR la Hotel Parc.
Din 1 până în 3 decembrie, în sălile puse la dispoziţie cu generozitate de universităţile arădene au descifrat în premieră pagini româneşti şi au scris cu stângăcie primele lor texte în limba română umăr la umăr cu 14 învăţători arădeni. Multele greşeli au fost corectate cu delicaţeţe de dascăli.

Dragana Adamovici de 12 ani este dintre cei 5 invitaţi care au mai fost în Arad şi la o altă ediţie a acestor cursuri. Ne spune că acasă a citit deja din cărţile primite atunci cadou. Îi plac poeziile. Cadouri pentru aceşti tineri au făcut acum mulţi învăţători arădeni, liceeni de la economic, pedagogic şi Ghiba Birta, primăria şi şcoala din Zăbrani, doamna învăţătoare Adina Tulbure din Constanţa şi domnul Cristian Butaru din Bucureşti.

,,Mi frică să nu moară limba,, ne declară Petar Todorovici care este elev la liceul sanitar din Zaiecear. Ne roagă să îi spunem Petru. Milan Vodici completează că ai lui sunt cunoscuţi în sat ,,a lu Vodă,,. Şi numele satului a fost schimbat în Duşanovaţ.

O fetiţă de 8 ani, Ana Popovici recită o poezie pe care a învăţat-o ,,moşu ei,,. Reţinem cu emoţie versurile ,,Să nu vă zuitaţi / Limba s-o păstraţi/ Şî că,oameni buni /Voi sânceţi rumâni,,.

Domnul Aţa Davidovici îşi pune speranţe că România le va da cetăţenie românească tuturor românilor de peste hotare. Mama lui este în Germania de mulţi ani. Spune că Germania dă imediat cetăţenie tuturor germanilor care o cer. Imediat şi gratuit. A auzit din gura preşedintelui Băsescu că legea cetăţeniei se va schimba în toamna aceasta şi în România.

Doamna Miliţa Nesici ne spune indignată că sârbii le spun că nu sunt români ci vlahi. Aşa le-a fost respinsă şi cererea adresată departamentului minorităţilor din Serbia fiindcă se scria în ea de limba română. Acum au făcut contestaţie. Aşteaptă răspunsul.

Au participat la manifestările şi spectacolele organizate de Ziua Naţională a României în urbea noastră. Câţiva dintre copii au steguleţe româneşti în mâini. Sunt fascinaţi de oraş şi de căldura cu care au fost întâmpinaţi. Au scris vederi acasă. În româneşte. Cu ajutor substanţial din partea învăţătorilor arădeni.

Tinerii au fost însoţiţi de trei învăţătoare de etnie română. Slaviţa Filipovici scrie prima dată în română. Predă în sârbă în satul ei românesc din Serbia. La primirea lor de către primarul Aradului Gheorghe Falcă ea şi-a exprimat dorinţa să poată preda cândva copiilor timoceni şi limba strămoşilor. Acelasi lucru l-a afirmat si la emisiunea in direct de la INFOTV. În chiar timpul conferinţei de presă am primit un mesaj de la preotul Boian Alexandrovici care a ridicat singura biserică românească din zonă. Citim pe telefon: ,,Mi-au trimis azi act că mi se interzice să ţin slujba în româneşte,,.

Când oaspeţii află acest lucru dispare bucuria şederii în Arad care se citea în ochii lor până atunci.