www.didactic.ro

[marmar]

Vi s-a intimplat sa spuneti unui coleg dreptatea in ochi?
Ce efecte a avut? Sunt niste situatii care apar des in colective. Le analizez cu scop profilactic.

[mimi_camp]

fara conflicte la serviciu! e destul scandal in presa si la televizor, oriunde te duci.
prefer liniste macar acasa si la scoala. daca e ceva grav, incerc cu mult tact si diplomatie sa spun ce am pe suflet, fara sa lezez orgoliul cuiva, la momentul potrivit, de obicei dupa ce am cantarit bine lucrurile. un exercitiu bun e acela de te pune in locul persoanei respective. sunt mai multe sanse sa depasesti momentul.
in 20 de ani de serviciu la aceeasi scoala, am avut destule situatii de acest fel, dar totdeauna am lasat loc de "buna ziua".

[cristyna]

Da, mi s-a intamplat. Efecte?
Tot eu m-am simtit aiurea Cred ca asa sunt eu...

[toni]

Rod Laver, un fost mare tenismen australian spunea: "Daca nu-mi sufoc adversarul in primele doua seturi, caut greseala in jocul meu." Abia cand sunt convins ca eu nu am nici o vina, pot da drumul la adevarul asa cum il vad eu! dar daca cel cu care esti pus in situatie conflictuala este tembel de-adevaratelea, este bine sa faci in asa fel incat sa nu duci la o ruptura definitiva, ca e pacat... e penibil sa stai patru ore sub acelasi acoperis si sa nu comunici deloc... si stiu ce spun! (din pacate).

[lilianamusat]

Eu spun de obicei ceea ce nu-mi convine, dar sunt si o persoana care muncesc foarte mult. Deseori m-am simtit folosita, in colectivele in care am fost din acest motiv( de ex " hai fa-mi si mie ca tu esti mai tanara") si lista poate continua la nesfarsit. Bineintels ca am ripostat si am spus verde in fata adevarul, fapt ce nu convine. M-am simtit aiurea, pentru ca am fost marginalizata si de catre colege care nu sunt de varsta mea sunt mult mai in varsta. Dar tot ele au venit apoi la mine pentru ca v-am spus au nevoie de mine. Dar m-am saturat sa muncesc pentru altii si sa nu fiu rasplatita, tot ele i-au salariu de merit si 2%.

[toni]

Raspuns pentru liliana: (varsta imi perimte sa spun asa...); sunt din categoria celor batrani dar iti dau dreptate! La scoala mea, amintindu-ne de ce pateam cand eram tineri, anul acesta am tinut la comisiile metodice activitati cei batrani, sa vada si cei tineri cate ceva si abia acum urmeaza randul lor... Nu dispera, tineretea va trece si vei fi si tu batrana

[deea28]

sunt exact in situatia de care spunea liliana (fa si mie ca esti mai tanara!) in momentul in care nu am mai putut, repet, nu am putut, nu ca nu am vrut, mi-a reprosat colega "cu mai multa experienata" ca fac parte din tineretul nesimtit din ziua de astazi. drept urmare nu mai vede nimic de la mine! faptul ca am facut eu tot, orar, planificarile le lua de la mine, referate, ..., n-a contat prea mult atunci cand eu am avut accident de masina si nu am putut sa pregatesc EU serbarea de 8 martie la toate clasele! deci...E cazul sa-mi cer tot eu scuze, asa cum mi se transmite prin mesageri "binevoitori" care vor sa mareasca conflictul...?!

[lilianamusat]

Ma bucur foarte multa ca-mi dai dreptate draga mea! Va spun sincer si cu mana pe inima, ca sunt satula, de aceasta situatie, in majoritatea scolilor pe unde am fost cei mai in varsta au un fel de aversitate fata de noi cei mai tineri. Nu stiu de unde vine, poate sunt frustrate?!

[mimi_camp]

fiti sigure ca sunt frustate! eu am 20 de ani la catedra si acum multi ani, vazand diferentele intre mine si cele mai in varsta, mi-am promis ca nu voi ajunge niciodata o invatatoare acra, murata si plictisita, drept ptr care si azi fac ce obisnuiam sa fac cu entuziasm, ba inca mai mult, ptr a suplini tineretea. dar ce conteaza cum gandesc altii, cand avem norocul sa lucram cu copiii, care sunt cei mai veseli, curiosi, plini de dragoste(nu ca in medicina-cu bolnavi sau mai rau)? sa nu ne facem singuri viata amara, sa alungam rautatea celorlalti, sa gasim mereu motive de distractie cu si pentru copii, iar ptr cei rai, un zambet larg pe fata mereu(care ii face sa crape de ciuda).
numai bine tuturor, si tineri si batrani!

[mariro]

sa gasim mereu motive de distractie cu si pentru copii, iar ptr cei rai, un zambet larg pe fata mereu(care ii face sa crape de ciuda).

Pur si simplu m-ai caracterizat! Eu la fel procedez! Desi am 31 de ani (vechime) in septembrie, ma inteleg mult mai bine cu cele tinere decat cu cele cu experienta! E foarte important sa fii mereu deschis la nou, sa fii informat, sa te adaptezi usor, sa nu te cramponezi pe anumite tipare din care sa nu iesi, sa fii sociabil, tolerant... Conflictele intre colegi duc la o atmosfera grava in care nu si-ar dori nimeni sa munceasca.

[alirodi]

Eu nu cred ca varsta este problema. Am intalnit invatatoare tinere cu foarte mult bun simt dar si invatatoare tinere cu mai putin bun simt.Acelasi lucru il pot spune si despre invatatoarele mai in varsta. Cred ca totul depinde de caracter, de educatie, de bunul simt "personal". Nu este usor sa ai la 50 de ani entuziasmul de la 30 si este un mare noroc sa te nasti cu aceasta calitate, de a te simti mereu tanar. Eu, personal, ma feresc sa judec oamenii, fie ei tineri sau batrani.Stiti cum se spune: sa arunce cu pietre numai acela care nu a pacatuit niciodata! Ca in orice scoala si la noi mai sunt unele conflicte, dar nu au nici o legatura cu varsta protagonistilor... Sper ca nu v-am suparat...

[m_granzula]

Sunt total de acord cu "alirodi". Certaretii nu au o varsta anume, ci "un dor de cearta nebun".

[marmar]

Sunt total de acord cu "alirodi". Certaretii nu au o varsta anume, ci "un dor de cearta nebun".

Frumos spus! Oare acestia o stiu? Trebuie sa analizez bine...Poate si eu sunt in aceasta categorie? Ceea ce stiu cu siguranta,e ca daca continuu sa caut pietrele, le ajung cu siguranta... Din pacate ma impiedic de ele si devin mai trista si cu durere reala!
Salvati-ma de depresie!

[gilda53]

Cred ca e simplu, cu ceva antrenament. Daca abordam un comportament asertiv, spunand ceea ce simtim, gandim si ne dorim, intr-o maniera delicata insa, daca ne antrenam zilnic in a vedea in fiecare ce are el mai bun, rezultatele nu vor intarzia sa apara. Nu sunt gratuitati.Afirmatia conform careia ne deranjeaza la ceilalti ceea ce ascundem-constient sau nu-in propria fiinta, e un adevar care m-a revoltat la inceput, dar pe care l-am acceptat dupa reflectie indelungata.
Fac parte din categoria incriminata, numai ca mie mi s-a intamplat ca o colega tanara sa se supere ca nu am acceptat sa tin lactie de cerc, desi tot eu tinusem.Nu, nu tine de varsta, categoric! Nici motiv de depresie nu ar trebui sa fie! Gandirea pozitiva e primul pas. O spun cu convingere.

[imbuz06]

Eu ma intreb la ce va foloseste aceasta discutie... pentru defulare? Pai tineretea si batranetea n-au nicio legatura cu frustrarile. Iesiti la plimbare, respirati aer curat si terminati cu subiectul/ conflict tineri- batrani. Nu exista, il creati! Doriti-va fericirea, caci va veni spre voi!