Droguri

Droguri

Mesajde cristal_1995 » 05 Noi 2005, 13:16

Buna ziua!
Sunt o "incepatoare" in domeniul dirigentieisi in curand am o lectie deschisa cu tema "Prevenirea consumului de droguri" la clasa a IX-a. De asemenea, in curand avem o inspectie conform RODIS . Imi puteti spune ce materiale ar fi indicate in ambele cazuri? :?
Mii de multumiri! :oops:
cristal_1995
 
Mesaje: 6
Membru din: 21 Sep 2005, 11:38

Mesajde mariapopa » 05 Noi 2005, 22:19

Hei! Bine ai venit!
Din cate imi aduc aminte este un material bun la sectiunea materiale...dirigentie...lectii ( pe prima pagina).
Succes!
Maria
mariapopa
 
Mesaje: 141
Membru din: 17 Oct 2004, 14:26

Mesajde doina_barsan » 06 Noi 2005, 01:08

Cred ca-ti este de folos materialul de aici
http://www.didactic.ro/files/15/prezentare_droguri.pps
Avatar utilizator
doina_barsan
 
Mesaje: 1712
Membru din: 01 Iun 2005, 20:56
Localitate: Bucuresti

Mesajde lauragl » 06 Noi 2005, 20:12

Iti trimit eu cateva materiale atasate de pe site-ul Agentiei Nationale Antidrog !
lauragl
 
Mesaje: 45
Membru din: 03 Sep 2005, 12:15

Mesajde lauragl » 06 Noi 2005, 20:13

Am incercat sa le atasez, dar nu-mi explic ces-a intamplat !
lauragl
 
Mesaje: 45
Membru din: 03 Sep 2005, 12:15

Mesajde lauragl » 06 Noi 2005, 20:18

Pentru o lectie de dirigentie pe drog - dependenta :

Factorii de risc contextuali in drog dependenta :
Persoanele si grupurile exista si se dezvolta in contexte sociale marcate prin valori si structuri ale societatii.
De exemplu, schimbari in normele culturale, in perceperea anumitor comportamente si schimbari ale aspectelor economice relationate cu drogurile, au demonstrat a fi asociate cu schimbari in comportamentele de consum de droguri si in prevalenta globala a consumului diferitelor substante psihoactive, inclusiv drogurile legale.
Printre principalii factori de risc contextuali se gasesc:
- Legile si normele sociale favorabile comportamentelor de consum si abuz.
O legislatie foarte permisiva si favorabila intereselor economice care mentin diferite afaceri relationate cu drogurile, impreuna cu o inalta toleranta sociala cu privire la fiecare substanta sunt factori contextuali cheie favorabili consumului si abuzului de diferite substante psihoactive. In cazul drogurilor legale, de exemplu, este amplu demonstrat ca o serie de masuri cum sunt restrangerea numarului punctelor de vanzare si a orarelor de vanzare, cresterea preturilor (prin legislatie si impozite), legislatia care limiteaza varsta de vanzare si limitarea locurilor publice de consum etc au un efect important de limitare a consumului.
- Disponibilitatea
Este relationata cu aspectele normative si legale, dar poate fi considerata si un factor independent. De exemplu, faptul ca un drog este sau nu legal determina o mai mare sau mai mica disponibilitate si consum global. Gradul de disponibilitate (numarul si accesibilitatea punctelor de vanzare, eficienta mecanismelor de promovare si distributie etc) atat pentru drogurile legale cat si pentru cele ilegale, constituie un factor de risc independent, odata evidentiati alti posibili factori de confuzie, cum ar fi puterea de achizitie a indivizilor sau alte caracteristici individuale.
- Extrema deprivare sociala
Rezultatele studiilor arata ca anumiti indicatori de dezavantaj social, precum saracia, aglomerarile umane si conditiile de viata proaste sunt asociate cu un risc crescut de comportamente antisociale. O lectura simplista a acestor rezultate a condus la interpretarea ca saracia este un factor per se pentru consumul de droguri. Fara indoiala, acest stereotip nu a fost confirmat prin cercetarile centrate pe studii comparative intre clasele sociale. In acelasi timp, diverse studii au demonstrat ca educatia superioara a parintilor, un loc de munca bun al acestora sau o mai buna disponibilitate materiala pentru cheltuieli personale se pot prezenta asociate cu un mai mare consum de alcool, tutun sau marihuana printre adolescentii ce provin din astfel de medii. In acest cadru, deprivarea sociala se poate considera un factor de risc - pentru abuzul de droguri pe temen lung - in cazul in care exista saracie extrema si, se asociaza cu alte tipuri de probleme personale si familiale.
- Dezorganizarea in mediul social imediat
Cand o populatie este infruntata cu schimbari culturale bruste, se produce o sensibila deteriorare a abilitatilor familiei pentru a transmite valori prosociale copiilor si adolescentilor. Aceasta deteriorare a rolului socializator al contextului social apropiat (familie, cartier, retele sociale de sprijin) pot conduce la probleme legate de abuzul de alcool.
2.1.2 Factori de risc individuali si interpersonali
Odata eliminati posibilii factori de confuzie, precum apertenenta la un grup determinat sau o clasa sociala si expunerea la norme sociale schimbatoare in timp, cercetarile disponibile pana acum au permis identificarea a diversi factori de risc de caracter individual. Factorii de risc detaliati in continuare se evidentiaza ca fiind asociati consumului si abuzului de droguri.
- Factori fiziologici
Cum s-a vazut mai devreme, cunostintele despre factorii de risc genetici sunt inca limitate, chiar daca se dispune de evidente provenite din studii (pe animale sau gemeni) cu privire la predispozitia ereditara la abuzul de anumite substante psihoactive (ex. alcool)
- Factori psihologici
Unele studii semnaleaza existenta unei relatii pozitive intre anumite caracteristici psihologice si comportamentele de consum si abuz de droguri, de exemplu, cautarea de senzatii noi, un prag scazut in evitarea durerii - ranirii (capacitate scazuta de evitare), incapacitatea de a controla emotiile, labilitate emotionala sau agresivitate si ostilitate. Fara indoiala, analizate impreuna, evidentele disponibile cu privire la importanta acestor factori sunt inca contradictorii. Impotriva a ceea ce se credea initial, nu s-au gasit asocieri pozitive intre consumul de droguri si simptomatologia de anxietate, depresie sau stima de sine scazuta, in timp ce alte studii au adus evidente asupra faptului ca labilitatea emotionala pare a fi mai degraba o consecinta a abuzului de droguri decat o cauza.
- Atitudini si comportamente familiale permisive cu privire la droguri
Consumul de droguri care se produce in familie influenteaza consumul de droguri de catre copii si adolescenti. Modelarea exercitata de catre parinti prin propriul lor consum influenteaza intr-un mod important consumul de droguri de catre copii. Aceasta asociere pozitiva a fost in mod consistent observata atat pentru drogurile legale cat si pentru cele ilegale. Diverse studii indica relatia pozitiva existenta intre apartenenta la unitati familiale unde cel putin unul dintre parinti este consumator de droguri si dezvoltarea pe termen lung a unor probleme de dependenta de droguri.
- Disfunctii educative ale familiei/ Stiluri parentale inconsistente.
Diverse studii arata relatia existenta intre ineficacitatea sau inconsistenta in dezvoltarea rolurilor parintesti si a functiilor familiei in stabilirea de norme de comportament in familie si problemele de abuz de droguri, mai ales la copii care prezinta vreun tip de comportament dezadaptativ (tulburari de atentie, iritabilitate si agresivitate). Nu este clar, insa, ca, in general un stil educativ permisiv, precum atitudini permisive cu privire la consumul de droguri de catre copi, influenteaza in mod direct initierea si mentinerea ulterioara a consumului de droguri
- Lipsa unor legaturi afective familiale
Absenta parintilor sau unor tutori capabili sa ofere suport emotional pozitiv copiilor lor, adica, absenta unor legaturi afective puternice in mediul familial poate fi relationat cu dezvoltarea unor comportamente de abuz de droguri pe termen lung.
- Esecul scolar
Randamentul scolar scazut a fost identificat ca factor de predispozitie al frecventei si intensitatii consumului de droguri. Pe de alta parte nu exista nici o evidenta ca un coeficient intelectual scazut ar fi un factor predictiv pentru abuzul de droguri.
- Angajament scazut fata de scoala
Diverse studii indica o relatie inversa intre abuzul de droguri si integrarea scolara si/sau existenta expectativei de continuare a studiilor secundare.
- Asocierea cu colegi care consuma droguri (anturajul)
Consumul de droguri de catre grupul de egali este unul dintre factorii asociat cu consistenta cea mai mare pentru consumul individual, fara indoiala insa, evidente recente releva ca relatia intre afilierea la un grup si consumul de droguri nu este o relatie unidirectionala (influenta grupului asupra individului) ci, in acest sens, se produce o relatie biunivoca (indivizii tind sa se integreze in grupuri cu aceleasi afinitati), si, in mod normal, intrarea in grupuri fara norme se produce inaintea initierii consumului de droguri.
- Atitudini favorabile consumului de droguri
S-a observat o relatie pozitiva intre debutul consumului de droguri si mentinerea atitudinilor si credintelor pozitive cu privire la droguri. Rareori adolescentii incep sa consume droguri fara a porni de la convingerea ca beneficiile potentiale ale consumului sunt mai mari decat posibilele costuri.
- Debutul timpuriu al consumului de droguri
Studiile epidemiologice au oferit informatii suficiente pentru a demonstra ca intensitatea si frecventa consumului si consumului problematic precum si dezvoltarea problemelor legate de dependenta va fi mai mare cu cat varsta de debut este mai mica.

Autorul materialului este dr. Gabriel Cicu, Agentia Nationala Antidrog
lauragl
 
Mesaje: 45
Membru din: 03 Sep 2005, 12:15

Mesajde doina_barsan » 06 Noi 2005, 20:19

lauragl scrie:Am incercat sa le atasez, dar nu-mi explic ces-a intamplat !

Banuiesc ca trebuie sa le trimiti prin mail, nu pe mesaj privat (banuiesc :roll: )
Avatar utilizator
doina_barsan
 
Mesaje: 1712
Membru din: 01 Iun 2005, 20:56
Localitate: Bucuresti

Mesajde lauragl » 06 Noi 2005, 20:31

pentru lectia de dirigentie:

Despre abuzul de droguri
Abuzul de droguri ca o problema a oricarei persoane, unde adictia este o componenta, nu esenta.
Cu privire la efecte, odata instalat abuzul, acesta va avea impact asupra uneia sau tuturor ariilor de functionare astfel ca putem gasi distorsiuni in plan afectiv, cognitiv, comportamental, in caracter, probleme medicale si psihologice; valorile sunt confuze, nu exista sau sunt antisociale. In mod frecvent exista deficiente in abilitatile necesare pentru a functiona la un loc de munca.
Cu privire la cauze , abuzul de substante este vazut ca un comportament cu multiple cauze determinante, unde dependenta psihologica este secundara unei game largi de circumstante care influenteaza si care preiau controlul asupra comportamentelor subiectului si care fac ca, in mod invariabil, problemele si situatiile ce sunt asociate cu un anumit disconfort sa se transforme in semnale pentru a se recurge la droguri. De aceea se considera abuzul de droguri ca o problema a oricarei persoane.
Autor: dr. Gabriel Cicu

Istoria cocainei. De la tradiţie la ilegalitate
Cu mult timp în urmă, cocaina era extrasă din planta de coca, iar frunzele erau mestecate de către amerindienii peruani şi cei din diferitele ţări ale Americii de Sud.
Descoperirile arheologice din America de Sud demonstrează faptul că mestecatul frunzelor de coca se practica încă dinaintea apariţiei Imperiului Incaş, cu aproximaţie în anul 3000 î.Hr..
În anul 1862 Albert Niemann reuşeşte să extragă din frunzele de coca o formă pură de cocaină.
Cocaina era extrem de preţuită în deceniile opt şi nouă ale secolului al XIX-lea fiind utilizată împotriva maladiilor respiratorii precum cele tuberculoase, a astmului şi insuficienţei respiratorii şi multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeutică a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne şi Thomas Edison aprobau în anul 1888 folosirea cocainei.
Utilizarea drogului a fost interzisă atât în medicină cât şi în scop recreativ, începând din anul 1914.
Cu toate acestea, locuitorii din Anzi folosesc şi astăzi frunzele de coca pentru efectul lor stimulant.
Formele de prezentare a cocainei
a. Frunzele de coca
Frunzele de coca conţin între 0,1% şi 0,8% cocaină, şi conţinutul în alcaloid creşte în funcţie de locul lor de cultură, de altitudine si de perioada de recoltare.
Frunzele de coca pot fi rulate în ţigarete sau infuzate în apă caldă.
b. Pasta de coca
Pasta de coca seamănă cu un mastic de culoare crem-brun.
Pasta este un produs intermediar ce se obţine din transformarea frunzelor în pudră, şi ea este obţinută prin amestecarea frunzelor cu un produs alcalin (bicarbonat de sodiu), un solvent organic (kerosen) şi apă.
Amestecul se agită şi alcaloidul este extras în solventul organic. Frunzele şi apa sunt aruncate.
Utilizarea unui acid permite separarea alcaloidului de kerosen, care este aruncat. Un adaos suplimentar de bicarbonat permite obţinerea unei substanţe solide: pasta de coca care apoi este pusă la uscat.
Din punct de vedere chimic, această pastă este cocaina "base" (bază), dar ea conţine reziduuri toxice.
Pasta este hidrofobă şi nu poate fi injectată, inhalată sau înghiţită. Majoritatea pastei este transformată în pudră pentru a putea fi fumată.
c. Pudra sau clorhidratul de cocaină
Clorhidratul de cocaină se prezintă sub forma unei pudre albe cu aspect fluoconos.
El este obţinut prin dizolvarea pastei de coca în acid clorhidric şi apă. Prin adăugarea unei sări de potasiu, din amestec se elimină impurităţile. În final, prin adăugarea amoniacului are loc precipitarea clorhidratul de cocaină care poate fi recuperat şi uscat.
Înainte de a se distribui, cocaina poate fi diluată (amestecată) cu diverse produse : lactoza, benzocaina (un anestezic local), alte droguri sau alte substanţe inerte. Sarea de cocaina este hidrofilă şi de aceea poate fi solubilizată în apă şi apoi injectată, inhalată sau ingerată. Ea nu poate fi însă fumată, pentru că se descompune şi devine inactivă la o temperatură apropiată de temperatura sa de vaporizare (1980C).
d. Baza libera
Baza liberă este cocaina lipsită de sarea sa.
Ea este obţinută prin acţiunea amoniacului asupra unei soluţii apoase de clorhidrat de cocaină. Molecula bazei este apoi extrasă cu ajutorul unui eter sau a unui alt solvent organic.
Baza liberă este fumată.
e. Crack-ul
Crack-ul este o altă formă a cocainei bază, fabricarea lui plecând de la clorhidratul de cocaină. Pudra este disociată într-o soluţie de bicarbonat de sodiu şi apă. Soluţia este ţinută la fierbere şi o substanţă solidă, crack-ul, se depune şi care apoi este separată şi uscată.
Crack-ul este cocaina cu puritatea cuprinsă între 75% şi 90%.
El se poate şi fuma.

Modurile de utilizare a cocainei
Prizatul produce efecte în mai puţin de un minut.
Fumatul cocainei bază produce efecte imediate, uneori înainte de expirarea fumului din plămâni.
Cocaina injectată produce efecte în câteva secunde.
Efectele cocainei prizate sunt scurte durând între 20 şi 40 minute. Acesta este unul din motivele care duce la dependenţă.
Efecte posibile în timpul consumului de cocaină
Când efectele scad, cocaina este prizată tot mai mult. Acest model al uzului frecvent poate genera dependenţă.
Efecte ce pot apare în timpul consumului sunt:
• sentimentele de bunăstare,
• scăderea apetitului,
• stimulare, creşterea apetitului sexual şi creşterea concentrării, creşterea temperaturii corpului, a frecvenţei cardiace,
• agitaţie, anxietate, paranoia, ameţeală, greţuri, vomă, comportament violent,
• atac de cord
Cocaina de pe stradă este adesea impură. Injectarea cocainei impure poate fi mortală. Prizatul poate produce afecţiuni ale aparatului respirator. Dependenţa este cea mai mare problemă a consumului cocaine - dependenţă psihologică. La început, toleranţa se dezvoltă rapid în special în consumul frecvent. Fumatul generează un climax de 3-5 minute, în timp ce inhalatul are efecte de până la 30 minute.
Efectele psihologice variază în funcţie de doză şi de toleranţa consumatorului:
• creşte starea de alertă şi euforie,
• cresc performanţele sportive,
• scade oboseala şi gândirea clară,
• creşte capacitatea de concentrare, energia, iritabilitatea, insomnia, neliniştea.
• la doze mari se pot genera modele de psihoze, iritabilitate, frică, paranoia, halucinaţii.
Efectele fizice:
• creşterea frecvenţei cardiace, a presiunii sanguine, a temperaturii corpului, a pulsului,
• dilatarea pupilelor,
• insomnii,
• lipsa apetitului,
• atacuri de cord şi moarte.
Efectele pe termen scurt:
Cocaina este un psihotrop din categoria stimulenţilor, care ca şi amfetaminele, cofeina şi nicotina, stimulează sistemul nervos prin creşterea nivelului dopaminei în sinapsele anumitor regiuni cerebrale. Când cocaina este prizată, ea atinge concentraţia maximă în 10-30 minute.
Efectele sunt:
• senzaţie de euforie
• ameliorare a performanţelor
• senzaţie de caldură
• bronhodilataţie
• puseuri intense de energie şi exaltare
Intoxicaţia cu cocaină produce :
-schimbări comportamentale sau inadaptări psihologice
-tahicardii sau bradicardie
-dilatarea pupilelor
-creşterea sau scăderea presiunii arteriale
-transpiraţie sau frisoane
-stări de vomă
-agitaţie sau relaxare psihomotorie
-febră musculară
-depresie respiratorie sau aritmie cardiacă
-confuzii
-crize convulsive sau comă
Efectele pe termen lung:
• inhalată poate cauza inflamări sau perforări a căilor nazale sau iritaţii nazale.
Pe termen lung, utilizatorii se plâng de:
• reducerea performanţelor sexuale
• pierderea poftei de mâncare care poate duce în final la malnutriţie
• dereglarea ciclului menstrual
• episoade depresive şi cu apariţia paranoia.
Efectele posibile după încetarea consumului de cocaină

După încetarea consumului efectele ce pot apare sunt:
• creşterea dorinţelor,
• foame,
• iritabilitate, apatie, depresie, paranoia, tendinţe de suicid,
• pierderea apetitului sexual,
• insomnii sau somnolenţă excesivă.
Simptomele de supradoză
În cazul supradozei, simptomele sunt:
• agitaţie,
• ostilitate,
• halucinaţii,
• convulsii,
• temperatură ridicată,
• atac de cord sau moarte.
Proprietăţi toxicologice şi reacţii adverse
Efectele toxice ale cocainei sunt principalele cauze ale dereglării funcţionării sistemului simpatic şi tot ele sunt cele care dau următoarele simptomatologii :
-crize epileptice, convulsii, agitaţii însoţite de delir, sindrom neuroleptic malign
-paranoia
-atacuri cerebrale, hemoragii cerebrale
-sclerodermii
-leziuni pulmonare, infecţii, inflamaţii, atacuri vasculare
-leziuni gastrointestinale
-leziuni hepatice
-leziuni renale
-leziuni sanguine, dereglări hormonale
-perforaţii ale septului nazal
-leziuni ale pielii în urma înţepăturilor repetate
-leziuni oculare (în cazul fumătorilor de crack)
-degradări dentare
Convulsiile ce apar în cazul supradozelor pot duce la decese dacă nu sunt controlate cu diazepam, nitrendipină, nicardipină, nifedipină, diltiazem, flunarizină şi eventual nimodipină.
Efectele cocainei asupra corpului omenesc
Cocaina are un efect anestezic datorită interferenţei sale în transmiterea informaţiilor de la o celulă nervoasă la alta. Ea este un potenţial vasoconstrictor, de asemenea, accelerează respiraţia şi măreşte temperatura corpului, induce starea de vomă. În doze mari, poate produce o stare de tremur şi convulsii. Aceste efecte de stimulare pot să conducă rapid la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la rândul lui la insuficienţă respiratorie şi/sau stop cardiac şi, într-un final, la moarte. Cocaina produce o puternică pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severă pierdere în greutate şi la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce şi la apariţia insomniilor.
Efectele cocainei asupra psihicului includ în mod obişnuit paranoia, delirul, starea de persecuţie, halucinaţiile vizuale, auditive şi tactile, creşterea numărului de acte iraţionale, nervozitatea, neîncrederea, depresia şi lipsa motivaţională.
Dacă este administrată intravenos, seringile nesterile pot cauza infecţii şi boli.
Fumatul pastei de cocaină produce grave complicaţii, precum: bronşita, tuse persistentă, imagine neclară, disfuncţii ale circulaţiei pulmonare.
CAPITOLUL III
Farmacodinamica cocainei
Farmacocinetica
Cocaina este are caracter bazic, cu pKa=8,6.
Cocaina fumată traversează membranele celulare foarte rapid şi la fel de rapid şi bariera bariera hematoencefalică.
Cantitatea relativă de cocaină ce se absoarbe la nivelul sistemului, depinde în mare măsura de modul de administrare. Cantitatea de cocaină absorbită diferă dacă aceasta a fost prizată, sau administrată oral sau intravenos.
Din punct de vedere al metabolismului, cocaina se metabolizează rapid producând benzoilecgonina (BE), ecgonina-metil-ester şi ecgonina, şi doar 1-5% se elimină prin urină.
Când cocaina se fumează, drogul pirolizează o serie de compuşi chimici în funcţie de temperatură. În principal, metabolitul este anhidro-ecgonina-metil-ester (AEME), care se poate determina foarte bine în urină.
În absenţa alcoolului, metaboliţii principali sunt benzoilecgonina (BEG) şi esterul de metil-ecgonina (EME).
În prezenţa alcoolului se formează un derivat particular, toxic, numit cocaetilena.
Proprietăţi farmacologice
• Cocaina este o substanţă capabilă să activeze doar o anumită parte a sistemului nervos simpatic, ea fiind un psihostimulant major excită sistemul nervos central, în particular, centrii nervoşi psihici şi senzoriali şi centrii bulbari.
• Este de asemenea un anestezic local care determină insensibilizarea terminaţiilor nervoase, musculare şi cutanate şi poate de asemenea tăia conducţia în trunchiul cerebral nervos şi inhiba alte efecte simptomatice indirecte.
• Cocaina este o substanţă care dă o foarte mare dependenţă, poate duce la apariţia sevrajului mai intens decat îl dau opiaceele, astfel încât se poate instala iritabilitatea urmata chiar şi de depresie.
• Cocaina este lipofilă şi de aceea poate traversa foarte uşor bariera hematoencefalică.
• Ea se fixează pe numeroşi receptori în sistemul nervos central, dar afectează în aceeaşi măsura şi inima, ficatul, rinichii, suprarenalele. Se poate spune că se fixează direct pe receptorii dopaminei.


Autorul materialului: Ing. drd.chim. Ani Gabriela Trifan
lauragl
 
Mesaje: 45
Membru din: 03 Sep 2005, 12:15

Mesajde anne_marie » 27 Noi 2005, 00:46

Iti folosesc materiale in limba engleza?
anne_marie
 
Mesaje: 421
Membru din: 26 Noi 2005, 23:20
Localitate: Germania


Înapoi la Dirigentie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Bing [Bot] şi 0 vizitatori

cron